Fiica legionarului Stefan Georgescu Gorjan, Cetãtean de Onoare al Municipiului Petrosani?

Fiica inginerului Stefan Georgescu-Gorjan, cel care este cunoscut ca si autorul conceptiei tehnice a Coloanei monumentale de la Târgu-Jiu, Sorana Georgescu-Gorjan, este propusã de o asociatie de ecologie din Valea Jiului pentru a i se conferi titlul de Cetãtean de Onoare al municipiului Petrosani.

Presedintele Asociatiei, Imre Szhuanek cere municipalitatãtii sã-i acorde acest titlul distinsei Sorana Georgescu Gorjan, pentru activitatea editorialã ce a avut ca subiect istoria Coloanei Infinitului, care “ a asezat Petrosaniul în rândul locurilor din aceastã lume unde s-au nãscut minuni artistice, în acest demers, continuând mesajul marelui Brâncusi si eminentului inginer Stefan Georgescu Gorja”.

“ Acordarea titlului de Cetãtean de Onoare a municipiului Petrosani ar reprezenta o recunoastere a comunitãtii locale fatã de modul în care doamna Sorana Georgescu Gorjan a prezentat lumii întregi aportul adus de localitatea noastrã la realizarea Coloanei Infinitului creatie artisticã intratã definitiv în patrimoniul culturii universale”, aratã Imre Szuhanek, initiatorul cererii.

În plus, în cererea de acordare a titlului de Cetãtean de Onoare, initiatorul acesteia, Imre Szuhanek, îi face o caracterizare succintã a activitãtii inginerului Stefan Georgescu Gorjan: “ Stefan Georgescu Gorjan, imediat dupã obtinerea diplomei de inginer se angajeazã îm 01.09.1928 la Societatea Petrosani, ajungând în 1993 sef de minã. În 1934 devine inginer sef la Atelierele Centrale din Petrosani pânã în anul 1941 când pleacã la Bucuresti. Cunoscând 4 limbi strãine a efectuat peste 20 de deplasãri în strãinãtate fiind responsabil atât pentru Societatea Petroasni cât si pentru Atelierele Centarle cu proiectele de investitii în utilaje, masini si materiale. Încrezãtor în solidele sale cunostinte de specialitate ale inginerului, Constantin Brâncusi nevoit sã plece din tarã îi lasã ing. Gorjan întreaga rãspundere a Coloanei, misiune îndeplinitã cu succes în noiembrie 1937. De asemenea pentru meritele în înfiintarea Aeroclubului Petrosani si a scolii de zbor fãrã motor, Stefan Georgescu Gorjan” este decorat cu ordinal Virtutea Aeronauticã în anul 1941 pentru contributia la propãsirea aeronauticii”, aratã Imre Szuhanek, presedintele asociatiei de ecologie Petro Aqua.

Si alte opinii….

“Hitler a fãcut lucruri bune pentru nemti… În Mein Kampf sunt prezentate “solutiile” pe care acesta le-a dat la problema evreiascã. Noi cei vii trebuie sã aducem mereu în atentie atrocitãtile pe care le-a comis. Gorjan a avut la vremea respectivã sansa sã fi fost inginerul sef al uzinei, proiectantul propriu zis al Coloanei a fost Gavrilã Somlo”.

„Noi, românii, suntem obisnuiti sã ignorãm propria noastrã istorie si drept urmare, ciclic, o retrãim prin tragedii profunde. Este si cazul “pasajului” legionar. Promovarea chiar si printr-un simplu comentariu a ideilor legionare, încercarea de a diminua vinovãtiile criminale, de a dilua durerea si suferinta sufletelor greu încercate este condamnabilã. Cum se poate separa o laturã, sã zicem tehnicã, de cea spiritualã, ambele definind o singurã fiintã, o singurã persoanã, coexistând în acelasi trup? Tot ceea ce face sau produce un om este rezultatul tuturor capacitãtilor spirituale, tehnice, fizice etc., caracteristice si specifice fiecãrei fiinte umane în parte. E greu sã disociem unele de altele, ar fi nedrept si incorect, în final contând doar întregul. Judecata dreaptã, absolut necesarã, va veni mai devreme sau mai târziu, asa cum ne este scris fiecãruia.

Pânã una alta, din realitãtile neromantate, stiu cã cel care în fapt a desenat Coloana Infinitã este proiectantul sef al atelierelor pe numele sãu Somlo. Am avut sansa, cu ceva ani în urmã, sã vãd desenele originale, cel care si-a asumat responsabilitatea design-ului si a solutiilor tehnice a fost Gavrilã Somlo. Georgescu-Gorjan a fost inginerul sef al atelierelor, director general fiind un domn Busoiu”.

Constructorul capodoperei brâncusiene…

… Stefan Georgescu-Gorjan a fost unul dintre capii legionari din Valea Jiului, iar în timpul sãu s-a consemnat perioada neagrã a existentei evreilor în regiune.

În “Cartea Neagrã” a lui Matatias Carp, volumul I, la capitolul “Suferintele evreilor din România 1940-1944?”- “Legionarii si rebeliunea”, la pagina 66 autorul consemneazã: “În masa mare a inconstientilor, sã nu fie uitate niciodatã bestiile: Mircea Petrovicescu, starostele Centrului de torturã din pivnitele Primãriei Bucuresti, sector III, Albastru Stoica, comandant legionar- Constanta, Ilsie Colhon-Alba Iulia, Grigoras Constantin, primar la Tg. Neamt, dr. Silviu Crãciunas-Piatra Neamt, ing. Stefan Georgescu Gorjan- Petrosani, Olteanu, ajutor de primar-Aiud, dr. Stefan Milcoveanu, dr. Popovici Miticã si Ion Dãncilã- Turda, Willy Janischewsky, vicepresedinte Camera de Comert Craiova, C. Pivniceru- Vaslui, Ion Bolfan, primar al comunei Hârlãu, Nicodim Borca, ajutor primar Deva, Marin Craioveanu, primar la Lupeni, D. Ifrim vicepresedintele Camerei de Comert Bucuresti, prof. Wertz- Arad”.

În aceeasi carte autorul relateazã episoade cutremurãtoare despre cum legionarii le-au luat cu japca proprietãtile evreilor, inclusiv celor din Valea Jiului, pe plan local un rol important fiind jucat de legionarul Stefan Georgescu-Gorjan, dupã cum reiese din paginile 133-134 ale volumului “Cartea Neagrã”.

“Cãtre sfârsitul lunii noiembrie 1940, toti comerciantii evrei din Petrosani (judetul Hunedoara) au fost chemati la sediul legionar de cãtre legionarul Stefan Georgescu-Gorjan, inginer la Societatea “Petrosani”, care i-a primit individual, somându-i ca în termen de douã zile sã vândã prãvãliile unor cumpãrãtori crestini. Dupã trecerea celor douã zile, prãvãliile au fost invadate de bande de legionari, care le-au luat în stãpânire si le-au închis. Proprietarii au fost chemati apoi în biroul avocatului Zeno Moldovan, unde au fost constrânsi sã semneze contracte provizorii de vânzare a intreprinderilor cãtre legionarii instalati în prãvãlii, fãrã a se fixa un pret corec, ci stipulându-se cã mãrfurile se vor plãti cu 50 la sutã din valoarea facturatã a pretului de cost. Dupã semnarea acestor contracte prãvãliile s-au redeschis sub conducerea noilor proprietari, asistati însã si de fosti proprietari, care au rãmas în calitate de salariati. În felul acesta au fost jefuiti de avutul lor urmãtorii comercianti: Goldberger Emanuel, Succ. Bieber Iacob, Bieber Eugen, Bieber Osias, Vergh Heinan, Vegh Moise, Weitzer Josefina, Schreter Moise, Cruber Israel, Herscovits L., “Jiul” Horvat Ion Lipner Maria, ” Fibra” Goldstein Marcus, Baruch Adalbert, Weiczner Emanuel, Wolf si Izsak, Fratii Haemli, Rita Berta”.

De asemenea, la pagina 144 avem un alt episod în care se vorbeste despre jaful proprietãtilor evreiesti la care, printre alti legionari a luat parte si Stefan Georgescu-Gorjan: “În 9 decembrie 1940 toti proprietarii evrei din Petrosani (judetul Hunedoara) au fost adusi la sediul legionar unde dupã ce au fost tinuti 18 ore în frig, amenintati si violentati individual, s-au vãzut siliti sã semneze contracte de vânzare a imobilelor cãtre cumpãrãtori necunoscuti pe preturi derizorii fixate de fruntasii legionari ing. Stefan Georgescu-Gorjan, ing. A Petrovici, ing. Stefãnescu, învãtãtorul Suciu si avocatul Zeno Moldovan. Din pretul fixat s-au plãtit proprietarilor numai mici aconturi”.

Scriitorul Ioan Velica…

….., presedintele Ligii Scriitorilor din România, filiala judetului Hunedoara îi face o biografie inginerului Stefan Georgescu-Gorjan în volumul “Pagini din istoria evreilor din Valea Jiului”, apãrut în anul 2006 la editura Edyro Press.

“Surprinzãtor pentru mine a fost faptul sã redescopãr o altã fatã a ing. Stefan Georgescu-Gorjan, adevãratul constructor al “Coloanei fãrã sfârsit” a marelui sculptor roman Constantin Brâncusi, aceea de “legionar” cu recomandarea cãtre evreii din Valea Jiului de “a nu fi uitat niciodatã”. Atunci mi se pare corect sã vedem cine a fost Stefan Georgescu Gorjan. În perioada 1949-1953 a fost condamnat pentru activitatea legionarã si a executat pedeapsa la Canalul Dunãre-Marea Neagrã. Dintr-o discutie pe care am avut-o cu prietenul meu,

aviatorul Cornel Morariu am aflat cã într-adevãr Stefan Georgescu Gorjan a fost acuzat cã ar fi fost legionar, dar mi-a argumentat cã niciodatã nu l-a interesat etnia, ci meseria. (…) Sediile legionarilor din Petrosani erau “Atelierele Centrale” si în spatele gãrii”, aratã Ioan Velica.

Scriitorul Ioan Velica sustine însã, în urma documentãrii temeinice, cã inginerul Stefan Georgescu-Gorjan era un autodidact, cunoscãtor a mai multor limbi strãine, autor a mai multor articole în diferite publicatii, dar si a unor cãrti de specialitate traduse din alte limbi ori prelucrate dupã alte manuale.

“În anul 2001 s-a pus în discutie schimbarea denumirii Grupului Scolar Industrial Minier Petrosani în Grup Scolar “Stefan Georgescu Gorjan”, dar Consiliul Judetean Hunedoara a hotãrât în 11.04.2001 ca Grupul Scolar Industrial Minier Petrosani sã poarte denumirea de Grup Scolar “Dimitrie Leonda”. Sã fie de vinã activitatea politicã a inginerului Stefan Georgescu Gorjan?”, se întreabã scriitorul Ioan Velica.

Despre realizarea capodoperei…

…marelui sculptor român Constantin Brâncusi, “Coloana Infinitului”, s-a scris si se va mai scrie multã vreme de acum înainte.

Un lucru interesant pentru documentaristi ar fi acela cã lucrarea nu a fost niciodatã plãtitã uzinei unde s-a realizat “Atelierelor Centrale Petrosani” si ba mai mult, constructia ar fi fost fãcutã “la negru”, ascunsã printre alte lucrãri miniere.

În evidentele uzinei aceastã capodoperã nu figureazã cã ar fi fost achitatã vreodatã, dar totusi existã voci care sustin cã valoarea lucrãrii s-ar fi compensat cu vagoneti de la minã.

Pe de altã parte, în anul 2002 noii proprietari ai uzinei unde s-a turnat “Coloana Infinitului” au realizat în baza documentelor existente în uzinã o copie a operei brâncusiene, în ideea de a fi donatã Primãriei Parisului si nu vândutã, dar ulterior s-a renuntat.

Marius MITRACHE

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.