Gospodarii adevãrati îsi vând mieii direct din ogradã

Într-o oazã de soare, înconjurat de munti si ape, pe Jiet, înainte de intrarea în chei, oricine trece poate zãri gospodãria unui cioban, pentru care acest gen de muncã este pur si simplu o vacantã.  Iubeste animalele, oile sunt viata lui si zice cã nici nu s-a gândit sã creascã mai mult de 50 vreodatã. Cei care au turme uriase, doar ca sã ia subventii, nici mãcar nu se pot numi ciobani. Asa crede Gheorghe Cioarcã, omul pe care l-am gãsit chiar în  momentul în care îi venea pe lume ultimul miel al acestui an.
„A venit, cu adevãrat primãvara”, asta ne-a zis, cu bucurie, bãrbatul care spune cã are turma de miei ca si vândutã, direct, cãtre oamenii acre tranziteazã zona si care au fost impresionati de gospodãria lui, A fost o realã bucurie pentru domnul Gheorghe  Cioarcã, oier, pentru care munca în acest loc este mai mult o relaxare. Iubeste tot ce îi oferã turma sa de mioare si, pentru sãrbãtorile Pascale nici nu a avut nevoie sã se gândeascã cui sã îi vândã mieii. Lumea se opreste, atunci când pleacã spre Transalpina, pe la el prin fata ogrãzii, îi fileazã oile si apoi tocmeste câte un miel si, asa cum spune omul. „Lucrurile sunt foarte bine pregãtite. Am ajuns la rezultatele pe care mi le doream, mi-am fãcut sã fiu pregãtit cu mieii la greutatea normalã de Pasti, când vor avea cam la 12 – 14 kg. Eu, aici nici nu am câti mi se cer. Vã dati seama cã aici e un trafic si nici nu am cum sã fac fatã. Toate lucrurile merg dupã cum le faci”, afirmã omul.

Ultimul miel a fost fãtat chiar când echipa noastrã se afla în gospodãria omului. Nu a durat mult si micutul, o mielusicã alb cu negru, s-a pus pe picioare si a supt. E un miracol, pe care noi, orãsenii, nu îl putem trãi foarte des, iar  nea Gheorghe a fost la fel de încântat sã ne aibã în preajmã în aceastã zi pe care a numit-o ultima din perioada fãtatului. „Îmi pare bine  cã ati fost aici si când a început fãtarea si când s-a terminat. Chiar o sã vedeti si ultimii mei. Este o satisfactie, pentru cã ceea ce am dorit, mi s-a întâmplat. Am avut noroc si timpul a fost bun si sunt multumit. Este timpul când sunt fericit sã fiu fermier”, spune Gheorghe Cioarcã. Ciobanul sustine cã adevãratii crescãtori de animale sunt cei care trãiesc numai pentru animalele lor. Nu agreazã ideea turmelor foarte mari si chiar contestã subventiile, care îi fac pe fermieri sã se gândeascã doar la profit.  „Eu as renunta la toate profiturile de la stat, la subventii, si as reveni ca în timpurile dinainte, cã am rãmâne cei care tin la animale, nu ceilalti falsi. Subventiile vor departaja asta mereu. Eu am avut si înainte 50 de oi, si tot atâtea am si acum, dar pentru mine, asta e bucuria”, spune ciobanul, în timp ce îl ajutã pe ultimul miel sã se ridice direct în picioare.
Nea Gheorghe spune cã, felul în care el îngrijeste mica sa turmã, dragostea pentru animale si modul în care se gospodãreste, îl fac popular în zonã. Lumea se opreste în bãtãtura lui, îl întreabã de sãnãtate si, cine a vrut, deja si-a tocmit mielul din ograda sa. La piatã nici nu mai merge. Îi va creste pe toti cu produse din curte, fãrã concentrate si, la final, si el e multumit, dar si clientii lui.
Diana Mitrache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.