Interviu. / ”Voi iubi Jiul toatã viata”

Dincolo de fotbalisti, antrenori sau conducãtori, existã multi oameni în umbra performantelor unor echipe sportive. Unul dintre acestia este Octavian (Bebe) Fage, ”Gefa” cum îi spun apropiatii, masorul de aproape douã decenii în curtea Jiului

Reporter: Bebe, sã o luãm cu începutul…

Bebe Fage: Începutul este pe… 26 mai 1971, la Petrosani. Fotbalul l-am început la 7 – 8 ani, la copii, apoi la juniori si tineret, la Jiul Petrosani. La juniori am jucat pânã la 18 ani, cu antrenorii Anton Cosoreanu, Marian Mihai, ”Mãciucã”, apoi la tineret cu Romulus Leca. Am fost  generatia lui Aristicã Cioabã, Fl. Iordache, Zvanciuc, Costel Doros, Marius Codescu.

Reporter: Ca senior când ai debutat?

Bebe Fage: Se întâmpla în 1990, la Minerul Uricani, sub comanda lui Dorel Maria. La Jiul era mai greu, jucau în divizia ”A”, cu o generatie formidabilã! Am rãmas pânã în 1993, când am trecut la Minerul Stiinta Vulcan, cu antrenorul Petre Libardi, cu bãieti exceptionali, Doru Mârsava, Gabi Ambrus, Dan Voicu si altii.

Reporter: Ai renuntat relativ repede…

Bebe Fage: Pãi aveam 29 – 30 de ani, am fãcut scoala de masori la Centrul de Medicinã Sportivã Bucuresti în anii 2001 – 2002. M-a atras foarte mult aceastã meserie.

Reporter: Meserie care te-a readus la Jiul…

Bebe Fage: Exact! Din acelasi moment am ajuns din nou la echipa despre care pot spune cã o voi iubi toatã viata.

Reporter: Cu cine ai avut colaborãri bune?

Bebe Fage: Eu m-am înteles bine cu toatã lumea conducãtori, jucãtori, antrenori. Am avut relatii foarte bune cu George Boboc, Claudiu Valas, Jimi Drãgusanu,  mentorul meu, apoi cu antrenorii Ionut Chirilã, Ghitã Poenaru, Gigi Multescu, Florin Marin, Aurel Sunda.

Reporter: Putem vorbi despre un moment de vârf în activitatea ta de aproape douã decenii la Jiul?

Bebe Fage: Fãrã îndoialã, 2005 – 2007 în liga I. Au fost vremuri frumoase cu cantonamente în Antalia, Cipru, Croatia. Mi-am luat mereu munca în serios, n-am pãcãlit niciodatã aceastã meserie. Fotbalul rãmâne viata mea. Aa, si mai este un moment important: în 2005, când am promovat din liga a II-a, dupã acel ultim joc Unirea Dej – Jiul 0 – 3! În aceea perioadã s-a nãscut fiul meu Darius – ”copilul promovãrii” -, care acum joacã la grupele de juniori de la scoala de fotbal ”Damian Militaru”. Aschia nu sare departe!
GENU TUTU

2 comentarii la „Interviu. / ”Voi iubi Jiul toatã viata”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.