Strategia energeticã a României pare a fi mai presus de deciziile unor instante de judecatã. Cel putin asta reiese din documentul oficial al Ministerului Energiei, care vrea în continuare realizãrii hidrocentralei de pe Defileul Jiului, asta desi lucrãrile au fost stopate printr-o decizie a instantei.
”Cele mai importante obiective de investitii în sectorul de producere si transport al energiei electrice sunt: finalizarea grupurilor 3 si 4 la CNE Cernavodã; realizarea unui grup energetic nou de 600 MW la Rovinari; realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnita-Lãpustesti; grup energetic nou 400 MW parametrii ultrasupracritici la Turceni; centrala Hidroelectricã Turnu-Mãgurele – Nicopole, 500 MW; grup energetic nou 200 MW CCGT- Craiova II, pe gaz cu functionare flexibilã inclusiv stocarea resursei energetice în depozitul subteran Ghercesti; grup energetic nou 400 MW CCGT pe gaz cu functionare flexibilã – Mintia; centrala Hidroelectricã Rãstolita – 35 MW; centralele hidroelectrice de pe râul Jiu – 90 MW; centrale hidroelectrice pe râul Olt (defileu) – 145 MW. (…) Totalul investitiilor pentru perioada 2019-2030 este de circa 14 mld euro”, aratã documentul postat pe site-ul Ministerului Energiei.
Proces încheiat la finele lui 2017
Procesul dintre activistii de mediu si Hidroelectrica s-a încheiat, teoretic definitiv, la finele anului 2017. Atunci, Curtea de Apel Bucuresti a dispus anularea ambelor autorizatii de construire eliberate pentru realizarea unui complex de hidrocentrale, respectiv autorizatia eliberatã de cãtre Consiliul Judetean Hunedoara si avizul Consiliul Judetean Gorj. Între timp au fost reluate procedurile pentru obtinerea unor noi avize.
Monika BACIU
