CEH – 6 ani de la înfiintare

6 ani, 9 directori, douã insolvente si datorii de 4 miliarde de lei. Pe scurt asa se prezintã situatia Complexului Energetic Hunedoara la fix 6 ani de la înfiintare. Complexul Energetic Hunedoara graviteazã în jurul datei de 1 noiembrie. Data, cu semnificatie în poporul român ca fiind Ziua Mortilor, pare a fi una fatidicã pentru Complexul Energetic Hunedoara. Societatea a fost înfiintatã la data de 1 noiembrie 2012, iar acum, la sase ani distantã, problemele societãtii sunt din ce în ce mai grave.
Societatea Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiintata în baza Hotãrârii de Guvern nr.1023/2011 ca urmare a procedurii de fuziune prin contopire  a urmãtoarelor societãti comerciale Electrocentrale Deva S.A, Electrocentrale Paroseni S.A. si Societatea Nationalã a Huilei S.A.
“Complexului Energetic Hunedoara asigurã aproximativ 5% din productia de energie electricã a României, având o putere instalatã existentã de 1.225 MW si fiind singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru si nord-vest a tãrii. Înfiintarea Complexului Energetic Hunedoara a fost dictatã de faptul cã în România nu existã o companie producãtoare de electricitate pe bazã de huilã care sã fie suficient de mare pentru a putea sã participe la proiecte regionale si internationale, în beneficiul pietei din România”, aratã datele oficiale de pe site-ul CEH.
Socotealã de acasã nu s-a potrivit cu cea din târg în cazul Complexului Energetic Hunedoara. misiunea societãtii a fost una de a deveni un lider regional în producerea energiei electrice, însã acum situatia este incertã.
“Avantajele complexului în urma fuziunii sunt multiple: accesul direct la huilã în vederea eficientizãrii costului de productie, posibilitatea optimizãrii fluxurilor tehnologice, reducerea structurii administrative si asigurarea unui management integrat.Complexului Energetic Hunedoara urmãreste sã devinã astfel un lider regional în generarea de energie electricã si termicã, cu o valoare adãugatã ridicatã si constantã pentru actionari si comunitate, atingerea acestui obiectiv însemnând dezvoltarea unui complex energetic durabil prin proiecte si servicii în armonie cu obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene”, aratã datele oficiale ale CEH.
Structurã stufoasã de conducere si o “zodie” cu ghinion
Nouã directori au condus Complexul Energetic Hunedoara de la înfiintare si pânã în prezent. Societatea s-a confruntat deja cu douã intrãri în insolventã, iar dosarul principal încã se judecã. În decursul celor 7 ani de la înfiintare, datoriile CEH au crescut galopant, asta desi la momentul “botezului” societatea a înregistrat profit.
Reprezentantii Ministerului Energiei aratã cã de la început ar fi trebui sã se facã restructurãri de  personal. Adicã de la fuzionarea termocentralelor cu unitãtile miniere ar fi trebuit  sã se regândeascã organigrama, dar  si sã fie închise minele neviabile.
“Schema de personal, preluatã prin cele douã fuziuni, a fost supradimensionatã, fãrã a fi restructuratã. Nu a fost redus costul de  productie al energiei electrice, în conditiile în care peste 50% din acest cost reprezintã cheltuieli cu munca vie. De asemenea, nu au fost închide unitãtile neperformante”, arãta un document al Ministerului Energiei.   Ministerul Energiei sustinea, în vara acestui an, cã societatea  energeticã nu s-a putut adapta la cerintele pietei energetice.
“Încã de la înfiintare, CEH a avut ca  particularitate majorã confruntarea cu un complex de împrejurãri legat de capacitatea societãtii de a face fatã cerintelor generate de evolutia generalã a pietei de energie electricã. Pozitia CEH în Sistemul Energetic National (SEN) a fost unul dintre principalele atu-uri ale societãtii pentru sustinerea cãruia Ministerul Energiei a fost preocupat de  identificarea si solutionarea  problemelor majore legate de respectarea cerintelor de mediu,  de starea tehnicã a capacitãtilor de productie, de restructurarea activitãtilor neprofitabile s.a.m.d., fapt pentru care a promovat acte normative pentru  acordarea unor ajutoare de salvare/restructurare care însã nu si-au  produs efecte benefice preconizate. În acest context, la care adãugãm si demersurile legale si procedurale legate de privatizarea societãtii conform HG nr. 86/2013, un  factor important l-a reprezentat asigurarea unei constante si coerente în administrarea acesteia”, arãta ministerul de resort în vara acestui an.
Societatea energeticã are ca unic actionar statul român. În fiecare an, bugetul de venituri si cheltuieli al companiei a fost aprobat cu pierderi de ordinul sutelor de milioane de lei. Statul român, adicã proprietarul societãtii, nu a gãsit solutiile  pentru redresarea mamutului a cãrui picioare se prãbusesc.
Situatiile financiare aferente exercitiului financiar încheiat de Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA (CEH) la 31.12.2017 relevã o stare deosebit de gravã: pierdere curentã de 768,8 milioane lei, pierdere reportatã
în suma de 3.451,1 milioane lei, o cifrã de afaceri de 433,8 milioane lei, datorii totale de peste 1.545,9 milioane lei, capitaluri proprii negative, de 2.842,7 milioane lei. Toate aceste elemente l-au determinat pe auditorul financiar independent BDO Audit SRL sã exprime o opinie cu rezerve si sã sublinieze faptul cã „existã o incertitudine semnificativã care ar putea sã punã în mod semnificativ la îndoialã capacitatea societãtii de a-si continua activitatea”. La finele anului 2017, amenzile stabilite de Autoritatea Fondului de Mediu pentru neachizitionarea si nedepunerea la termen a certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã (corespunzãtor anilor 2014, 2015 si 2016) se ridicau la suma de 1.795.076.739 lei (cca. 400 milioane Euro).
De altfel, plata amenzii nu exonereazã compania de obligatia de a achizitiona certificatele de emisii de CO2. La aceastã sumã se adaugã si sanctiunea stabilitã de Fondul de mediu aferentã neachizitionãrii certificatelor verzi (2015 si 2016) în sumã de 27.346.287 lei, respectiv amenda datã de ANRE pentru neachizitionarea certificatelor verzi aferente anului 2016 în valoare de 4.375.015 lei si anului 2017 în valoare de 883.183 lei.
Riscuri
Societatea se confruntã cu o serie de riscuri. Oficialii Ministerului Energiei aratã cã riscul de operare are la bazã lipsa lichiditãtilor financiare si pot apãrea implicatii majore “în special asupra activitãtii în zona minierã; risc crescut de incidente în subteran, de avarii la grupurile energetice. Singurele venituri certe au provenit de la operatorul de transport pentru serviciile tehnologice de sistem (banda de reglaj  secundar, rezervã tertiarã rapidã si rezervã tertiarã lentã). Aceste servicii (rezerva tertiarã lentã) mai sunt acordate în temeiul OUG nr. 26/04.04.2018 privind adoptarea unor mãsuri pentru siguranta alimentãrii cu energie electricã”.
“În lipsa fondurilor necesare pentru reparatii, reabilitãri si modernizãri  în activitatea minierã,  în conditiile în care s-a redus numãrul de  personal,  pretul huilei livrat celor douã  sucursale energetice  din productia internã a minelor din Valea Jiului apartinând CEH a  crescut în 2017, ajungând la cca. 130 lei/Gcal”, mai aratã ministerul. Un alt risc cu care se confruntã CEH este riscul comercial. Furnizorii traditionali de materiale de strictã necesitate solicitã plata în avans, iar potrivit ministerului impactul este semnificativ, în special asupra securitãtii activitãtii miniere.  Existã o serie de  incertitudini legate de lipsa fondurilor pentru derularea unor programe de investitii obligatorii, societatea nu este „bancabilã”, nu mai poate atrage finantãri si din cauza faptului cã nu mai are bunuri libere de sarcini pe care sã le poatã constitui drept garantii.
“Riscul de insolventã/faliment – este cel mai mare risc cu care se confruntã societatea. Orice mãsuri de restructurare/reorganizare s-ar implementa la nivelul societãtii, odatã cu o eventualã intrare în insolventã, vor trebui sã fie stopate. Riscul de sistare a activitãtii la Termocentrala Mintia – ca  urmare a controlului efectuat de Garda de Mediu, conform art. 73, alin.(2) din  Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, existã riscul ca activitatea Termocentralei  Mintia sã fie suspendatã”, mai mentioneazã ministerul.
Sunt doar câteva din datele de referintã ale CEH. De altfel, în aceastã perioadã se discutã intens si de ceea ce se va întâmpla, dupã data de 31 decembrie 2018, cu minele Lupeni si Lonea. Teoretic, conform întelegerii cu Comisia Europeanã, cele douã unitãti miniere ar trebui sã îsi înceteze productia la data mentionatã, însãse doreste încã o prelungire a acestei activitãti pânã la epuizarea rezervelor deschise.
Monika BACIU

5 thoughts on “CEH – 6 ani de la înfiintare

  • 1 noiembrie 2018 at 19:23
    Permalink

    vor venii fonduri nerambursabile de la UE se vor deschide noi mine ,in rest gargara ieftina(politica)

    Reply
  • 1 noiembrie 2018 at 19:24
    Permalink

    Mortul a implinit 6 ani! Si e in metastaza…gradul IV. Nu mai e mult si il ducem la groapa.

    Reply
  • 2 noiembrie 2018 at 13:02
    Permalink

    Asteptam fonduri nerambursabile de la U.E. pentru a putea fi folosite la inchiderea totala a C.E.H. – ului si acordarea de salarii compensatorii ( ordonanta ) tuturor angajatilor.

    Reply
  • 3 noiembrie 2018 at 06:19
    Permalink

    Daca s-ar face investitii la Mina Livezeni si Mina Vulcan atunci huila din valea jiului va fi rentabila si CEH nu va mai avea datorii !

    Reply
  • 11 noiembrie 2018 at 14:27
    Permalink

    inca 6 ani cu alta denumire scapam de datorii si de data asta si tot asa la anul si la multi ani!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *