Cãrbunii de la minele Lupeni si Lonea, au mare risc de autoaprindere. În momentul de fatã la mina Lupeni existã 3 focuri endogene, iar la Lonea sunt douã astfel de focare.  Studiul realizat de INSEMEX care ar putea sta la baza prelungirii activitãtii cu productie a minelor Lupeni si Lonea scoate la luminã aspecte grave cu care se confruntã industria minierã. Conform raportului, închiderea minelor nu se poate face pânã la finalul acestui an. ] Activitatea de exploatare la EM Lonea si EM Lupeni trebuie sã continue si dupã 2018. Productia estimatã a se realiza la EM Lonea si EM Lupeni în cazul  prelungirii activitãtii de exploatare pânã în anul 2024 este de 2.258.500 tone, 7626,392 mii Gcal.  Necesitatea  prelungirii activitãtii extractice la EM Lonea si EM Lupeni rezidã din urmãtoarele motive:
– de naturã tehnicã:
În prezent 89% din productia exploatatã la EM Lonea si EM Lupeni se extrage prin metoda de exploatare cu banc subminat pentru straturi groase ce presupune  surparea cãrbunelui si a rocilor înconjurãtoare. În cazul opririi exploatãrii fãrã epuizarea rezervei deschise, la contactul portiunilor de zãcãmânt cu tendintã de autoaprindere din spatiul exploatat (cu goluri  create de exploatare) se pot produce focuri sau explozii cu consecinte grave pe durata procesului de închidere
– conditiile geo-miniere existente la EM Lonea si EM Lupeni:
– Din lucrãrile miniere de suprafatã (puturi, galerii de coastã, plane înclinate) s-a constatat cã la contactul dintre depozitele aluvionare ale terasei si formatiunile sedintemare paleogene existã o pânzã freaticã alimentatã de precipitatiile atmosferice, care, atunci când lucrãrile miniere o intercepteazã, declanseazã viituri cu debite relativ constante în perimetrele miniere Lonea si Lupeni care impun mãsuri speciale înainte de a atinge nivelul freatic. Uneori, pe traseul directional al zonelor exploatate, apar fisuri si tasãri în care circulã apa din infiltratiile de suprafatã care se acumuleazã în spatiile excavate netasate sau chiar în lucrãrile de executie, de unde sunt colectate în bazine si evacuate la suprafatã
– Perimetrele miniere din Valea Jiului se încadreazã în categoria a II-a în functie de degajãrile de metan si în categoria I din punct de vedere al degajãrilor de dioxid de carbon
De la deschiderea perimetrelor miniere în bazinul Vãii Jiului s-au remarcat, pe lângã emanatiile lente de metan din lucrãrile miniere, si emanatii bruste de metan, sub formã de suflaiuri si eruptii de material mãrunt. Cãrbunele din straturile exploatabile este inflamabil, cu  tendintã de autoaprindere ceea ce impune extragerea rezervei de  cãrbune cu pierderi cât mai reduse. Metodele de exploatare utilizate (cu prãbusire totalã) au  condus la mãcinarea si fisurarea rocilor din acoperisul straturilor, permitând în contextul unei inundãri rapide (fenomen care  s-ar produce în conditiile în care nu s-ar respecta tehnologia de închidere etapizatã, în retragere), migrarea facilã si rapidã a gazului metan în  cantitãti mari spre suprafatã, cu pericol de autoaprindere. În cadrul conceputului european de dezvoltare durabilã se subliniazã importanta protejãrii resurselor indigene pentru mentinerea acestora în folosul generatiilor viitoare
Din punct de vedere al protextiei si exploatãrii rationale a zãcãmântului, sucursalele miniere ca operatori minier, titulari ai licentelor de concesiune pentru exploatare, trebuie sã extragã toate rezervele de cãrbune deschise si pregãtite, în principal cu scopul prevenirii efectelor distructive care pot sã aparã în urma unor posibile explozii datorate acumulãrilor necontrolate de gaze si al eliminãrii riscurilor de autoaprindere a cãrbunelui. În caz contrar, efectele cauzate de neextragerea integralã sunt imprevizibile si pot surveni oricând, cu implicatii greu de  anticipat atât în ceea ce priveste zãcãmântul, dar si legat de personalul muncitor
La încetarea activitãtii de productie rezervele deschise trebuie sã fie epuizate. Durata de exploatare care asigurã epuizarea rezervelor deschise (asimilatã gradului de asigurare cu rezerve deschise) este de 10,6 ani pentru EM Lonea si 8,2 ani pentru EM Lupeni, calculat cã raport dintre rezerva deschisã si productia anualã actualã. Rezultã cã din acest punct de vedere, timpul disponibil pânã la termenul decembrie 2018, preconizat pentru încetarea activitãtii de productie, este insuficient fiind imperios necesar, ca acesta sã fie extins. Prevenirea aparitiei fenomenelor nedorite se poate realiza în primul rând prin continuarea exploatãrii pânã la epuizarea rezervelor deschise, lucru care poate fi realizat într-un timp rezonabil, asimilat gradului de asigurare cu rezerve deschise. Închiderea lucrãrilor miniere care sã asigure securitatea în subteran trebuie realizatã cu respectarea procedurilor de închidere pe etape, începând de la extremitatea câmpului minier, spre lucrãrile de legãturã cu suprafata si ascendent pe orizonturi, pânã la suprafatã. Fatã de programul de închidere stabilit anterior au apãrut elemente suplimentare care conduc la necesitatea exploatãrii rezervelor deschise dupã anul 2018 pânã la finalizarea acestora
“În cazul EM Lupeni, pe baza cercetãrilor efectuate de cãtre INSEMEX Petrosani referitoare la predispozitia de autoaprindere a cãrbunilor din stratul 3, din perimetrul EM Lupeni, a rezultat cã stratul de cãrbune este clasificat în categoria de „cãrbuni cu risc ridicat de autoaprindere”, fiind necesarã implementarea de mãsuri tehnice de prevenire a fenomenelor de autoîncãlzire respectiv a focurilor endogene. Sucursala EM Lupeni la momentul actual are în evidentã 3 focuri endogene”, aratã concluziile.
Aceeasi situatie se înregistreazã si la mina Lonea.
“În cazul EM Lonea, pe baza cercetãrilor efectuate de cãtre INSEMEX referitoare la predispozitia la autoaprindere a cãrbunilor din stratul 3, din perimetrul EM Lonea a rezultat cã stratul de  cãrbune este clasificat în categoria “cãrbunilor auto inflamabili cu  tendintã pronuntatã la autoaprindere”, fiind necesarã implementarea de mãsuri tehnice de prevenire a fenomenelor de autoîncãlzire  respectiv a focurilor endogene. Sucursala EM Lonea la momentul actual are în evidentã  2 focuri endogene”,  mai aratã raportul..
În concluzie, reiese cã din punct de vedere tehnic termenul de  încetare a activitãtii de productie a sucursalelor miniere EM Lonea si EM Lupeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara trebuie extins dupã decembrie 2018. Aspectele  economice legate de continuarea activitãtii de extractie a huilei în exploatãrile miniere din cadrul S CEH SA dupã termenul limitã 2018 tin de asigurarea functionãrii celor douã termocentrale, Paroseni si Mintia, dependente din punct de vedere tehnologic de cãrbunele din Valea Jiului. Având în vedere cã pe lângã producerea energiei electrice, celor douã  termocentrale Paroseni si Mintia au ca activitate economicã si producerea energiei termice, cu care deservesc, în regim centralizat consumatori din localitãtile din jurul municipiului Deva si din Valea Jiului, cu impactul sistãrii aprovizionãrii cu combustibil tehnologic adecvat tehnologiei de productie a energiei va avea efecte negative atât în plan economic cât si în plan social. Este de mentionat si faptul cã, în conditiile cresterii preturilor la gaze si la electricitate, ca resursã energeticã indigenã si disponibilã, energia  termicã obtinutã prin arderea cãrbunelui în instalatii de cogenerare rãmâne totusi o  solutie mai accesibilã locuitorilor unei regiuni în care premisele  dezvoltãrii economice sunt negative.
Monika BACIU