Tiberiu Tomus- mãrturia ultimului partizan anticomunist

S-a sacrificat pentru tarã, pentru popor, pentru libertate! A plãtit scump pentru curajul sãu si demnitatea cu care s-a opus comunistilor. N-a regretat nici mãcar o singurã clipã cã a încercat ceea ce altii nici nu aveau curajul sã gândeascã. Pentru sacrificiul sãu este recompensat acum cu Ordinul National de Merit.
Alãturi de 11 camarazi grupati în organizatia „Fiii Parângului” care lupta împotriva comunistilor, un tânãr de 18 ani din Petrosani plãnuia sã arunce în aer tribuna cu ofiterii securitãtii si secretarii PMR ce urmãreau defilarea muncitorilor de 1 Mai în 1958. Bravul luptãtor anticomunist se numeste Tiberiu Tomus iar faptele sale ar trebui cunoscute de noile generatii. Municipalitatea prin primarul Tiberiu Iacob Ridzi îi va înmâna, vineri, în cadrul unei ceremonii Ordinul National de Merit, titlu conferit pentru apãrarea intereselor supreme ale statului român: independenta, suveranitatea, unitatea si integritatea teritorialã. Manifestarea va avea loc acasã la partizan, pentru cã starea de sãnãtate nu-i mai permite participarea la o ceremonie publicã.
Luptãtorul anticomunist Tiberiu Tomus si camarazii lui au fost trãdati chiar de unul dintre cunoscuti. Drept pedeapsã a stat sase ani, o lunã si 25 de zile în temnitele si lagãrele de exterminare comuniste. A fost dus la muncã silnicã în Balta Brãilei, torturat în fiecare duminicã din cei sase ani si amenintat. A iesit pe portile temnitei schilodit si a fost urmãrit încã 20 de ani de securisti.
”Fiii Parângului” si crezul lor
Rãsturnarea regimului comunist si lupta împotriva rusilor trebuia sã înceapã din Valea Jiului, leagãnul minerilor nesupusi si de care îi era groazã Securitãtii. Organizatii gata de luptã împotriva comunistilor erau formate în întreaga tarã si tineau legãtura între ele în secret. Toti luptãtorii, în fapt niste tineri cu vârste pânã în 30 de ani, erau foarte bine echipati cu arme si explozibil recuperat din depozitele abandonate de armata germanã si pãstrat în ascunzãtorile din munti. Dupã ani de pregãtiri, „Fiii Parângului” au pus la punct un plan care trebuia sã declanseze o revoltã generalã în România, iar organizatiile secrete anticomuniste aveau sã înceapã lupta la baionetã împotriva regimului totalitar si sã scoatã tara de sub dominatia sovieticã.
Petrosani 1958
Totul era pregãtit sã porneascã de la Petrosani, pe 1 mai 1958. Urma sã fie o defilare prin fata secretarilor si a ofiterilor comunisti.
„Era în ‘58 pe 1 mai. În tribunã erau numai ofiteri si mahãri comunisti. Pe timpul acela si un  simplu membru de partid avea o putere extraordinarã. Dacã zicea cã o  persoanã trebuie sã plece în Moldova, se fãcea pe dracu’n patru si omul ãla era trimis în fundul Moldovei. Comunistii au fost oamenii dracului. Ziceau: Bã, Dumnezeu suntem noi! Dacã e asa cum zici tu, roagã-te la Dumnezeu sã-ti dea pitã! Apoi mai ziceau: Roagã-te la partidul nostru si-ti dã pitã. Omul zicea el ceva, cum zicea ce vroiau ei, aduceau o pitã neagrã si-i dãdeau. Am pregãtit tot si toti stiam ce avem de fãcut. Cine aprinde fitilul, cine dã telefoane la Deva, la Târgu Jiu sau Craiova, la fratii nostri pregãtiti sã înceapã lupta”, povestea Tiberiu Tomus.
Dinamitã si nitroglicerinã sub scenã
Intentia celor 11 luptãtori din Valea Jiului era sã dinamiteze scena exact în momentul în care  începeau discursurile comunistilor. Aveau sã scoatã toti armele si sã-i imobilizeze pe militari, ca mai apoi sã ocupe sediul de securitate si punctele cheie prin care comunicau comunistii. „Noi aveam în plan sã aruncãm în aer  tribuna cu VIP-urile comuniste. Totul era planificat în detaliu. Trebuia sã explodeze exact în momentul în care peste scenã avea sã treacã planorul. În Petrosani era un aerodrom, erau planoare care veneau la defilare. Unul trebuia sã treacã pe deasupra. Atunci era si lumea departe de scenã, pentru cã noi voiam ca numai comunistii sã sarã în aer, sã nu moarã si nevinovati. Bombele erau fãcute de noi si explozibilul l-am luat dintr-un depozit de arme al nemtilor.  Aici era plin de depozite lãsate de nemti dupã ce au fugit”, îsi amintea fostul detinut politic.

Trãdati de un camarad
Planul lor a fost dat peste cap de un membru al grupãrii. Un bãiat tânãr care, în ajun de 1 mai, dupã întâlnirea secretã a Rezistentei, a mers acasã si a destãinuit tatãlui sãu ce a pus la cale. „Cel care ne-a trãdat a fost unul dintre ai nostri. Tatãl lui cânta în fanfarã. În seara de dinainte de 1 mai,  ne-am întâlnit toti 11 din organizatia noastrã si ne-am înteles sã ne ducem acasã, sã fim toti pe 1 la posturi, odihniti si gata de plan. El s-a dus acasã si a zis : Tatã, mâine sã nu meri la defilare! Stia cã o sã moarã în explozie. A fost luat la întrebãri si bãtut. Toti eram niste copii, toti eram tineri. El a zis, nu mã mai bate cã-ti spun, si o spus.  S-or dus la securisti amândoi si or spus ce s-a pus la punct”, povestea luptãtorul anticomunist.
Vânati
Multi dintre „Fiii Parângului” au fost arestati din acea noapte, iar altii au mai apucat libertatea doar câteva zile pânã când s-a aflat si de ei. „Eu n-am stiut nimic, a doua zi defilam pe stradã cu arama de la tir. Si tot asteptam sã bubuie, sã trosneascã, dar nimic, nimic. Trece 1 mai, trece 2 mai si nu mã mai întâlneam cu ei. Mã ce o fi, ce s-o fi întâmplat? În 2 mai eram cu niste prieteni la un restaurant din Petrosani, la un pahar. Vine la masã un ofiter si mã întreabã dacã eu sunt cutare? Zic da! Sã veniti cu noi. I-am zis: prima datã consum ce am pe masã, plãtesc si dupã aia vin cu voi! Stiam deja ce se întâmplã. M-am gândit eu asa, erau doi si restaurantul avea un hol pânã în stradã. Îi  pocnesc pe ãstia doi în hol, rup usa cu ei si scap. Când am ajuns în hol, erau încã sase cu arme. M-au dus la Securitate, aici la Petrosani, si m-au bãgat într-o camerã”, îsi mai amintea luptãtorul. A doua zi securistii l-au bãgat pe Tiberiu Tomus într-un Gaz rusesc. Era pãzit bine de trei militieni. Urma sã fie dus la Deva, la penitenciar, pentru anchetã. De acolo începea calvarul pentru tânãrul care, dacã ar fi reusit sã detoneze bomba de sub scena comunistilor, ar fi putut da startul unei lupte degherilã în tarã. Ceausescu l-a catalogat „huligan politic” si nu detinut, la fel ca pe toti luptãtorii din Rezistentã.
Maximilian Gânju

2 thoughts on “Tiberiu Tomus- mãrturia ultimului partizan anticomunist

  • 31 iulie 2018 at 03:02
    Permalink

    O creatura cu apucaturi criminale ce si-a meritat soarta. Un potential „calau” de vieti omenesti ce are TUPEUL sa vorbeasca de chinurile indurate de la comunisti, RUSINEEEEEEEE!!!!!!!!!!!

    Reply
    • 3 august 2018 at 17:06
      Permalink

      Bravo,#sangeorzan! Cu slugi ca tine, comunistii n-ar fi fost alungati nici in o mie de ani! As fi curios ce istorie ii inveti pe plozii tai!

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *