Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a petrecut cu momârlanii de pe Slãtinioara de Sfintii Petru si Pavel

Postul Sfintilor Petru si Pavel s-a încheiat, iar momârlanii de pe Slãtinioara au petrecut. Momârlanii de pe Slãtinioara au petrecut, asa cum o fãceau strãmosii lor în urmã cu sute de ani.  Zeci de oameni care locuiesc pe Valea Slãtinioarei, dar si oaspeti de onoare au fost prezenti la aceastã  frumoasã nedeie.
Nimeni nu a gustat din preparatele traditionale pânã ce preotul nu a sfintit bucãtele. Asa cum este obiceiul la nedei, mesenii s-au putut înfrupta cu bucate traditionale preparate de bãrbati.
“Am fãcut ciorba de oaie, specificã zonei, varzã si pãsat. Ne-am apucat de lucru dis de dimineatã. Am fãcut vreo 300 de portii de mâncare. Retele nu s-au schimbat de sute de ani. Se spune cã mâncarea, la nedei, trebuie sã o facã bãrbatii pentru cã pun mai mult suflet. Asa iasã mâncarea mai bunã”, ne-a spus Filimon Vreja, unul dintre bucãtari.
Momârlanii pãstreazã încã traditiile pe carele-au mostenit. Nedeia de astãzi a adunat persoane îmbrãcate în portul popular momârlãnesc.
În plus, cu aceastã ocazie a fost organizat si un vernisaj în cadrul cãruia oaspetii au avut ocazia de a vedea care sunt straiele populare ale zonelor tãrii.
“E sãrbãtoarea Sfântului Petru si Pavel, care s-a pomenit din mosi-strãmosi. Se face un praznic. Înainte era mult mai frumos si mult mai multã lume, iar atunci toatã lumea venea în port tãrãnesc. Noi pãstrãm traditia cât putem”, ne-a spus doamna Elena.
“Asa cum am mai spus, traditiile si obiceiurile ne definesc ca popor. Astãzi, momârlanii de pe Slãtinioara au organizat traditionala agapã dedicatã Sfintilor Petru si Pavel. Este o sãrbãtoare a comunitãtii în care localnicii se întâlnesc si petrec împreunã. Le multumesc tuturor celor care pãstreazã traditiile si obiceiurile care în jurul cãrora s-a construit Valea Jiului. Este îmbucurãtor faptul cã din ce în ce mai multi tineri aleg sã îmbrace portul popular si sã fie mândri de acest lucru”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani. Inedit este faptul cã la editia din acest an a fost organizat si un vernisaj  al straielor populare specifice zonelor istorice ale tãrii.
“Este un vernisaj, dar am dorit din toatã inima sã aduc costume din toate zonele, de la momârlani, olteni, morosani, bãnãteni.  Întotdeauna când vorbesc de traditii mã emotionez. Am o legãturã sufleteascã cu ele, pentru cã sunt ceea ce ne reprezintã ca popor. Mã regãsesc în aceste costume, în portul popular si mã bucur din inimã când se îmbracã  si altii asa. Mi-a fost foarte greu sã adun  toate costumele. Sunt lucruri de valoare. Ar  trebui sã ne luptãm si sã nu lãsãm portul popular. Bunica mea îmi zicea:
“Nu am nimic cu tulendrele astea domnesti, dar când îi zi de sãrbãtoare îmbracã-te în straie populare cã esti un adevãrat român”. A avut dreptate. Sunt foarte vechi costumele. Au 80-90 de ani, am un costum si de 100 de ani”, ne-a spus Lucretia Mãlinesc, proprietarul Muzeului Momârlanului. Zeci de mii de exponate are Lucretia Mãlinesc la Muzeul Momârlanului. “Sunt peste 30.000 de piese la muzeu. Costume am 100. Foarte multi turisti au venit la muzeu, mai ales strãinii. Au venit si bucuresteni, gãlãteni, constãnteni”, ne-a mai spus Lucretia Mãlinesc.  Dupã masã, atmosferã a fost întetinutã de interpreti de muzicã popularã, iar tinerii îmbrãcati în costume traditionale au încins horã.
Monika BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *