”Traficant” de comori antice – judecat la Tribunalul Hunedoara

În acest caz este vorba de un bãrbat cu dublã cetãtenie, românã si germanã, suspectat de spãlarea banilor într-un dosar de trafic de obiecte antice.
Cercetãrile au fost efectuate de procurorii Sectiei de urmãrire penalã si criminalisticã din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casatie si Justitie. Individul se numeste Pâslaru Constantin si este acuzat cã a primit un lot de 7005 monede si 806 bunuri arheologice, despre care stia cã provin din sãvârsirea de infractiuni, iar dupã efectuarea unor  operatiuni specifice de curãtare, restaurare si conservare, a schimbat o parte dintre ele în piese de colectie, în vederea tranzactionãrii acestora pe piata internationalã de antichitãti, prin ascunderea si  disimularea originii lor ilicite, sustin procurorii. Cauza a fost trimisã cãtre Tribunalul Hunedoara pentru solutionare dat fiind faptul cã magistratii hunedoreni au  expertizã în judecarea unor astfel de cauze.
Ancheta a mai arãtat cã artefactele erau sustrase din siturile arheologice din judetele Constanta si Tulcea în urma efectuãrii unor detectii neautorizate de cãtre o grupare infractionalã, care apoi le transfera în strãinãtate cãtre inculpatul Pâslaru Constantin în vederea valorificãrii lor.
”O parte din banii rezultati erau transferati cãtre braconierii de situri arheologice din România prin intermediul unor companii financiare ce permit transferul de bani lichizi la distantã fãrã utilizarea unor conturi bancare, destinatari fiind persoane interpuse indicate de autorii infractiunilor de furt”, aratã Parchetul General într-un  comunicat de presã. Lotul de 7005  monede indisponibilizat este alcãtuit în  majoritate din monede grecesti de epocã imperialã din cetãtile Tomis si Callatis, monede din Istros (Histria), monede grecesti autonome, denari si antoninieni romani, precum si monede de bronz de tip Lysimach si monede de tip Filip II din argint.
”În ceea ce priveste celelalte bunuri arheologice indisponibilizate, mentionãm cã printre acestea se numãrã un grup compact de 55 vârfuri de sãgeatã (semne premonetare specific dobrogene din sec. V a. Chr.), un pumnal akinakes (o piesã arheologicã rarã), pandantive crepundia, obiecte de podoabã, piese de harnasament, sigilii, fibule, inele etc.  Majoritatea artefactelor fac parte din Patrimoniul cultural national, putând fi încadrate o parte în  categoria Tezaur, o parte în categoria  Fond al Patrimoniului cultural national”,  mai aratã procurorii.  Potrivit evaluãrii efectuate în dosar,  valoarea bunurilor  ridicate si indisponibilizate se ridicã la suma de 400.000 Euro.
Maximilian Gânju

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *