Turistii sunt asteptati la festivalul narciselor

Mii de narcise sãlbatice pot fi admirate pânã spre finalul lunii iunie în rezervatia de pe raza localitãtii Sãlasu de Sus.
Peisajul unic oferit de poiana cu narcise, de la poalele Retezatului, este prilej de petrecere pentru locuitorii satelor Tãrii Hategului, dar si pentru turisti. Festivalul are loc în acest an pe 27 mai si a devenit o traditie, iar turistii trebuie sã pãseascã mãcar pentru câteva minute în poiana de poveste plinã cu narcise. Zona în care florile sãlbatice acapareazã câteva hectare are si ea o poveste interesantã. Se întinde pe o suprafatã de aproximativ 20 de hectare între localitãtile Sãlasu de Sus si Nucsoara, în apropierea Parcului National Retezat, si se spune cã este o „insulã preistoricã“, în care cresc plante care au rezistat încã din perioada glaciarã, când toatã zona era o imensã taiga, aproape la fel cum este astãzi Siberia. Din paradisul de plante preistorice, poate cel mai mult atrage un „regal“, cel al narciselor. Potrivit administratorilor ariei protejate aparitia florilor în insula de la poalele Retezatului, în perioada în care n-ar mai trebui sã înfloreascã, este explicatã prin faptul cã printre pietrele de granit de sub sol curg ape reci din Muntii Retezat. Acestea „au efect de frigider si rãcesc locul“. Astfel, aici s-a pãstrat o insulã cu un climat rece si umed unde pot fi observate vietãti extrem de interesante. Odatã cu aparitia narciselor, în poianã se „trezeste la viatã“ si fluturele Grilaj. Acesta nu trãieste decât câteva zile. Bãtrânii povestesc cã acest fluture îi cãlãuzeste pe cei morti în „Lumea de apoi“. Un alt fluture care este întâlnit în Poiana Narciselor de la poalele Retezatului, Albãstrita, are o poveste la fel de interesantã. Despre Albãstritã se spune cã îsi hipnotizeazã victimele, mai exact furnicile, pe care le ademeneste cu niste sunete speciale, apoi secretã o substantã hipnotizantã. Tinta Albãstritei nu sunt furnicile, ci musuroiul lor. Odatã hipnotizate, furnicile duc Albãstrita în musuroi, unde fluturele gãseste cãldurã, adãpost si hranã suficientã fãrã a depune efort.
Maximilian Gânju

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *