Momârlanii au venit la hram, pe Sãlãtruc

O constrcutie de lemn, veche, joasã si cu geamuri mici, un pridvor în fatã, înconjuratã de cruci de lemn si tablã si cântece bisericelsti. Asa era luni dimineatã biserica de pe Sãlãtruc. Am dat un mic ocol si pe unul dintre geamuri, unul dintre slujitori a scos cãdelnita cu tãmâie.
Fumul s-a împrãstiat si în afara lãcasului, iar împreunã cu  mireasma florilor ce au înflorit  în copaci, au creat atmosfera de sãrbãtoare, completatã cu vocile celor ce cântau în bisericutã. Una dintre cele mai vechi biserici din  Valea Jiului, cea de pe Sãlãtruc, a cãrui hram este prãznuit de Sfântul Gheorghe, a fost luni dimineatã în sãrbãtoare.
Zeci de localnici, majoritatea momârlani, care stau în cãtunul de la poalele Parângului au venit. Cei mai multi au îmbrãcat straie populare si au ajuns, care mai repede, care mai târziu, în bisericuta micutã. I-am gãsit la slujbã,  cântând alãturi de preot si închinându-se cu  sfialã. Afarã, încã soseau gospodinele.
„E hramul bisericii si am venit. Nimeni din zona noastrã nu lipseste.  Pentru cã este hramul si suntem de aici, de aproape. Eu chiar am aici pãrintii îngropati în acest  cimitir”, a spus una  dintre femeile care se grãbeau la slujbã. Înãuntru intri plecat, pentru cã vechea  bisericã a fost construitã joasã, asa încât credinciosii sã se aplece când pãsesc în casa Domnului.  Biserica de pe Sãlãtruc este una  dintre cele mai vechi asezãminte culturale din zona noastrã si, fiind construitã din lemn, aici au loc slujbe, cu precãdere, la sfârsitul sãptãmânii, de Pasti, sau la hram.

În cãtunul Sãlãtruc al municipiului Petrosani se înaltã o bisericutã de lemn, cu hramul „Sfântului  Mare Mucenic Gheorghe”, ridicatã,  cel mai probabil, în anii 1788 – 1790.  Constructia este specificã zonei de munte, cu pereti care înscriu acelasi traseu dreptunghiular clasic, cu un mic privdor închis. În 1981, lãcasul a fost tencuit la interior si repictat, sacrificându-se astfel putinele  fragmente murale. Biserica se aflã în curtea unui cimitir, care, de Pasti se animeazã, pentru cã aici, localnicii împodobesc crucile, primenesc mormintele si încing, în perioada Pascalã, nedeia.
Diana Mitrache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *