Testamentul preotului Pãtrascu: “Nedeile sã fie pãstrate”

Îndrãgitul pãrinte Octavian Pãtrascu a trecut în nefiintã anul trecut. Acesta era cunoscut ca fiind un pãstrãtor al traditiilor momârlãnesti. Pe patul de moarte, le-a spus preotilor locului care este dorinta sa cea mai mare: nedeile sã fie pãstrate, sã nu se piardã acest obicei în negura timpului.
În vechime, momârlanii mergeau la nedei îmbrãcati în straie populare. Acum putini mai respectã acest obicei. Bãtrânii sunt cei care poartã costumul momârlãnesc.
“Pãrintele Pãtrascu ne-a spus un lucru: “Nu stiu cât o sã mai puteti sã tineti altele, dar la nedei sã nu renuntati”. A fost ca un testament al pãrintelui Pãtrascu pentru noi, pentru preoti, sã nu lãsãm rânduiala nedeilor. Oamenii s-au mobilizat si au pregãtit produse bune”, ne-a mai spus preotul Nicolae Tãnase. Imediat dupã sãrbãtorile Pascale oamenii locului au dat startul petrecerilor câmpenesti. Adunati în jurul bisericilor, momârlanii au petrecut la agapele traditionale.
”Nedeia Pastelor este o reminiscentã din imperiul bizantin, bazatã pe argumente aduse de academicianul Emilian Popescu, care spunea cã în zilele de Paste, bizantinii invitau populatia, în special din Constantinopol, si mergeau la mormintele predecesorilor unde ofereau o masã în cinstea lor. Era o masã de bucurie în zilele de Pasti si produsele care se ofereau atunci erau tot pe bazã de oaie, le ofereau pentru cã nu toti oamenii îsi permiteau sã aibã miei acasã. Mai mult decât atât, stim cã dupã ce Constantinopolul a fost cucerit de turci, multe din obiceiurile pe care le aveau locuitorii de acolo, le-au preluat domnitorii din tãrile române si nedeile de Paste sunt o reminiscentã a acelor nedei pe care le fãceau bizaleii bizantini la mormintele predecedorilor. Multe din traditiile pe care le-au avut ei le-am preluat si noi, cei din Valea Jiului. În nordul tãrii nu se mai pãstreazã, doar în Valea Jiului. Momârlanii si toti locuitorii fac ca sãrbãtorile sã capete o altã conotatie”, ne-a spus preotul Nicolae Tãnase. Retetele au fost mostenite de la strãmosi, iar bucãtarii, neapãrat bãrbati, sunt cei care în zorii zilei preparã mâncãrurile traditionale, care sunt servite apoi mesenilor care au participat la slujbã.
“Nu am niciun secret, am doar o mostenire de la tatãl meu. Eu sper sã las mostenire fiului meu aceste traditii. Dacã e bunãvointã e vine. E greu de preparat si necesitã timp si o cunoastere anume pentru a pune ingredientele. E foarte veche traditia, se mosteneste din tatã’n fiu”, ne-a spus Ioan Burdea, unul dintre bucãtari.
“Pregãtim bucate traditionale, varzã scãzutã, o ciorbã de oaie si berbec bun printre ele si pãsatul. Tinerii nu ne mai ajutã, majoritatea sunt plecati, iar cei care sunt acasã nu vor sã mai învete. Numai bãrbatii gãtesc la nedei. Eu am învãtat reteta de la un unchi si o pãstrez cu sfintenie”, ne-a spus Petricã Blaj, celãlalt bucãtar.
La Petrosani, autoritãtile locale sustin aceste obiceiuri, iar pãstrãtorii de traditii sunt premiati.
“E o traditie, care din fericire se pãstreazã, iar noi ca administratie încurajãm ca aceste traditii sã se pãstreze si sã se transmitã din generatie în generatie pentru cã dacã noi nu o facem, în special momârlanii, cu sigurantã aceste lucruri se vor pierde si ar fi foarte mare pãcat. E una dintre trãsãturile identitare ale comunitãtii noastre si ale Vãii Jiului. La Petrosani este cea mai puternicã traditie din acest punct de vedere din toatã Valea”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petrosani. Momârlanii din Valea Jiului pãstreazã, cu sfintenie, vechile obiceiuri, iar nedeile sunt unele dintre acestea. Petrecerile câmpenesti serbeazã reînvierea naturii sau cinstesc anumite sãrbãtori religioase ale anului bisericesc.
Monika BACIU

One thought on “Testamentul preotului Pãtrascu: “Nedeile sã fie pãstrate”

  • 12 aprilie 2018 at 06:21
    Permalink

    Pentru ce sa fie pastrate? Vehicul electoral pentru hotii de la partide! Iar popii, slugile lor!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *