Defileul Jiului împlineste 7 decenii

Unic în România, cu lucrãri exceptionale ce au tãiat muntii si au creat calea feratã si calea rutierã, Defileul Jiului împlineste în acest an 70 de ani. Încã existã inscriptii din 1948, secera si ciocanul încrustate în piatrã si cei de la CFR vorbesc despre ceea ce s-a fãcut acolo ca despre o adevãratã operã de artã.
„Locuitorii Vãii Jiului, ca si toti cei care trec prin Defileul Jiului, trebuie sã stie cã parcurg cel mai frumos drum din România. Mai mult din 25% din defileu înseamnã lucrãri de artã: poduri, podete, tuneluri, viaducte, ziduri sprijin. Alt motiv pentru care poate fi considerat cel mai frumos drum din România este sãlbãticia, adicã drumul e foarte aproape si de apã si de munte si putine drumuri se pot apropia ca frumusete. Defileul rãmâne, la 70 de ani de la constructia lui, o realizare extraordinarã, mai ales cã a fost fãcut aproape cu mâinile goale. 28.000 de oameni au lucrat, timp de 7 luni, la ceea ce comunistii au numit santierul Bumbesti – Livezeni si jumãtate din ce vedem noi acum în defileu a fost fãcut în aceste 7 luni”, a spus Dorel Schiopu, angajat al  CFR.
Defileul Jiului mãsoarã 31 de km, din care peste 25 % sunt ”lucrãri de artã”, cum spun cei din transporturi. Mai precis, cei care trec prin Defileul Jiului pot fi fascinati – pe lângã incredibila  frumusete naturalã a muntelui, a apei si a pãdurii – si de frumusetea arhitectonicã a celor 8 poduri mari, 27 de viaducte de coastã, 39 de tuneluri, 2,5 km ziduri de sprijin si a celor 5 statii de cale feratã. O astfel de „densitate de lucrãri de artã pe km” este unicã în România si face din Defileul Jiului cea mai frumoasã portiune de drum (rutier si feroviar) din România!  Între 1924 si 1948, lucrându-se din douã directii, s-au realizat 14 km din calea feratã ce avea sã uneascã Valea Jiului cu Oltenia.  Restul de 17 km au fost finalizati în exact  7 luni! Pe santierul Bumbesti – Livezeni au lucrat 27.988 muncitori. Pe defileu, în timpul constructiei arterelor rutiere si feroviare, erau foarte multe locuri unde nu se putea folosi utilaje.
„Au fost foarte multe locuri în care nu se putea lucra nici cu roaba. Si asta cred cã dã un plus de valoare muncii de atunci”, a mai spus Dorel Schiopu. Deocamdatã nu au fost fãcute publice intentiile celor de la CFR de a sãrbãtori în vreun fel cei 70 de ani care se împlinesc în aceastã toamnã, iar lucrãrile la artera rutierã, care treneazã de ani buni, ar putea fi finalizate în acest an, însã, nici aici nu se stie exact.
Diana Mitrache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *