Serviciul Român de Informatii a fost sesizat cu problemele de la Mintia. Sindicatul Solidaritatea Hunedoara aratã în sesizarea transmisã la SRI cã statul român încalcã, deliberat, directivele europene. Aplicate, acestea ar putea salva termocentrala.
“Sindicatul Solidaritatea Hunedoara (…) vã semnaleazã urmãtoarele aspecte legate de aplicarea preferentialã în România, a prevederilor Directivelor 2009/72/CE si 2005/89/CE, prin favorizarea producãtorilor de energie electricã din surse regenerabile în detrimentul producãtorilor clasici care folosesc combustibil solid, în speta de fatã Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., lucru deosebit de grav, care poate duce la dependenta României de importul de energie electricã”, aratã cei de la Sindicatul Solidaritatea Hunedoara în sesizarea transmisã Serviciului Român de Informatii.
Potrivit legislatiei nationale, Complexul Energetic Hunedoara are obligatia conform sã functioneze continuu la o putere de 200 MWh, fãrã însã, ca reglementatorul sã acorde si o schemã de sprijin, în conformitate cu art. 3, alin. 3 din Legea 123/2012 care defineste în mod clar, faptul cã accesul garantat la retelele electrice se acordã producãtorilor care se aflã sub incidenta unei scheme de sprijin.
“Precizãm faptul cã, Sindicatul Solidaritatea Hunedoara a sesizat institutiile statului la cel mai înalt nivel prin adresa nr. 7/14.02.2017 cu privire la pericolul transformãrii României în importator de energie electricã, în special în regiunea de vest si am cerut discutarea de urgentã în cadrul C.S.A.T. a problemelor legate de siguranta sistemului energetic national. Societatea Complexul Energetic Hunedoara a fãcut demersuri la Ministerul Energiei pentru a obtine o formã de schemã de sprijin (un exemplu fiind adresa nr. 6565 /2/14.07.2014), invocând prevederile Directivei 2009/72/CE si anume: Extras din Directiva 2009/72/CE, art. 15, alin. 3 si 4: (3) Un stat membru impune operatorilor de sistem ca, la dispecerizarea instalatiilor de producere care folosesc surse de energie regenerabile, sã procedeze în conformitate cu art. 16 din Directiva 2009/28/CE. Statul membru poate, de asemenea, solicita operatorului de sistem ca, la dispecerizarea instalatilor de producere, sã acorde prioritate instalatiilor cu producere combinatã de energie electricã si termicã. (4) Din motive de sigurantã a alimentãrii, un stat membru poate dispune sã li se acorde prioritate la dispecerizare instalatiilor de producere care folosesc, ca sursã primarã de energie, combustibili indigeni, într-un procent care sã nu depãseascã, într-un an calendaristic, 15% din totalul energiei primare necesare pentru producerea energiei electrice consumate în statul membru respective”, mai aratã Cristian Istoc.
Sindicalistii sustin cã o directivã europeanã din anul 2009 ar putea reprezenta o derogare. Numai cã reglementãrile europene nu sunt aplicate de statul român, mai sustin sindicalistii.
“Art. 15, alin. (4), din Directiva 2009/72/CE, reprezintã o normã derogatorie de la regulã generalã de dispecerizare a instatatiilor de producere, stipulate în art. 15, alin. (2), a aceleasi directive: „Dispecerizarea instalatiilor de producere si utilizarea interconexiunilor se stabilesc în baza unor criterii care sunt aprobate de cãtre autoritãtile de reglementare nationale competente si care trebuie sã fie obiective, publicate si aplicate într-un mod nediscriminatoriu, în vederea asigurãrii functionãrii corespunzãtoare a pietei interne a energiei electrice. Criteriile tin seama de ordinea de prioritate economicã a energiei electrice provenite de la instalatiile de producere disponibile sau din transferurile prin interconexiuni, precum si de constrângerile de ordin tehnic ale sistemului”. Din continutul acestor articole, se observã cã regulã dispecerizãrii instalatiilor de producere a energiei electrice este „ordinea de prioritate economicã”, respectiv ierarhizarea surselor de alimentare cu energie electricã dupã criterii economice, criterii specifice pietelor concurentiale.
Totusi, atât în continutul directivei europene, prin art. 15, alin. (4), cât si în continutul legii nationale de transpunere a directivei, prin art. 5, alin. (3), sunt mentionate expres situatii în care un alt criteriu este prioritar criteriului ordinii de prioritate economicã. În acest caz, criteriul prioritar este siguranta alimentãrii cu energie electricã a sistemului electroenergetic national, prin mentinerea în functiune a unitãtilor de producere a energiei electrice care pot functiona în orice conditii pe toatã perioada anului si care utilizeazã combustibili indigeni, limitându-se cota de piatã a acestora la 15% din totalul energiei primare necesare pentru producerea energiei electrice consumate, astfel încât piata concurentialã sã fie afectatã cât mai putin. În fapt, este vorba de o mãsurã de minimã sigurantã a SEN si independenta energeticã a oricãrui stat membru al UE. O mãsurã perfect înteleasã de Guvernul României, a cãrei aplicare a fost dispusã în concret prin HG nr. 138/2013, însã neînteleasa de cãtre ANRE, care nu a reglementat cadrul de aplicare si ca atare neaplicatã, în pofida prevederilor legale, a interesului SEN si a statului român”, mai aratã Sindicatul Solidaritatea Hunedoara în sesizarea trimisã la SRI.
Interesul national nu a contat
Directivele europene la care mai fac referire cei de la termocentrala Mintia prevãd un statul cumulat pentru energia regenerabilã, dar si pentru asigurarea rezervelor de capacitate.
“Notiunea de sigurantã a alimentãrii sistemului electroenergetic, o regãsim mentionatã explicit si în fundamentarea Directivei 2005/89/CE privind mãsurile menite sã garanteze siguranta aprovizionãrii cu energie electricã si investitiile în infrastructurã, la puncul (5), astfel:
“La promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile, este necesar sã se asigure disponibilitatea capacitãtii de rezervã asociate, în cazul în care acest lucru este necesar din punct de vedere tehnic pentru mentinerea fiabilitãtii si sigurantei retelei”. Asadar, însãsi promovarea si dezvoltarea productiei de energie electricã din surse regenerabile determinã impunerea asigurãrii unui grad corespunzãtor de sigurantã a alimentãrii cu energie electricã, tocmai din cauza variabilitãtii si incertitudinii acestui tip de energie. În fundamentarea Directivei 2005/89/CE, la punctul (10) observãm cã mãsurile utilizate pentru a garanta mentinerea la niveluri corespunzãtoare a capacitãtii de productie de rezervã pot fi completate de alte instrumente nediscriminatorii, precum remunerarea capacitãtii. De asemenea, observãm cã directiva 2005/89/CE, prevede la art. 3, alin. (1), alin. (2), lit. (a) si (f), ca imperios necesarã, asigurarea continuitãtii furnizãrii energiei electrice, precum si necesitatea de a asigura o capacitate de productie de rezervã, suficientã pentru a garanta o functionare stabilã. Având în vedere si faptul cã, legislatia europeanã în domeniul energetic se bazeazã în mare mãsurã pe mixul energetic, considerãm cã si din acest punct de vedere, interesul national nu a primat. România are nevoie de construirea de noi societãti energetice care sã cuprindã capacitãti bazate pe mai multe tipuri de resurse pentru producerea energiei electrice, capacitãti care sã previnã situatiile de crizã în sistem, precum cele întâlnite în iarna anului2017. S-a constatat faptul cã o iarnã cu ger sever pe o perioadã lungã de timp, duce la cresterea consumului de energie electricã, iar singurii producãtori de energie electricã care sunt operationali indiferent de conditiile meteorologice sunt cei care folosesc combustibili fosili”, mai aratã presedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara.
Situatia din iarnã anului 2017 a fost întâlnitã si în vara aceluiasi an pe fondul unei secete majore, lucru ce putea duce la incapacitatea de a se asigura alimentarea continuã cu energie electricã la consumatorii finali.
“Aplicarea preferentialã a directivelor europene o regãsim în generozitatea schemelor de sprijin oferite producãtorilor de energie electricã din surse regenerabile, de aici si suspiciunile legate de anumite interese strãine României de a falimenta producãtorii strategici care folosesc combustibil indigen si care asigurã independenta energeticã a tãrii. Un argument în sustinerea celor prezentate mai sus, îl gãsim în încercarea de a conditiona functionarea în continuare a Societãtii Complexul Energetic Hunedoara S.A. sub o altã formã organizatoricã de tip SIEG ( Serviciu de Interes Economic General ), propusã de Ministerul Energiei si aflatã în analiza Comisia Europeanã care are ca termen de functionare, anul 2024, an în care întreaga activitate minierã si energeticã din judetul Hunedoara va fi opritã. Apreciem cã referinta care a fost aleasã pentru a argumenta necesitatea functionãrii doar pânã în anul 2024 a noii structuri, nu este întâmplãtoare sau de bunã credintã, având în vedere si faptul cã cei care au propus acest SIEG, nu au solicitat si aprobarea Consiliului de Administratie al S. CEH S.A. si avizul AGA. Anul 2024 provine de la termenul de finalizare a proiectului Transelectrica de închidere a inelului de 400 KV, moment în care schimburile transfrontaliere se vor intensifica. Acesta este probabil si scopul renuntãrii la Societatea Complexul Energetic Hunedoara S.A., pentru cã practic România renuntã la o putere instalatã de 1000 MWh, care va fi înlocuitã cu energie produsã începând cu anul 2023 de o nouã capacitate nuclearã din Ungaria, de 1000 MWh, la Pecs si încã 1500 MW în anii urmãtori”, mai spune Cristian Istoc.
Cristian Istoc sustine cã accesarea SIEG-ului nu va face altceva decât sã prelungeascã agonia Complexului Energetic pânã în anul 2024, an în care se va pune lacãtul.
“Apreciem cã, Ministerul Energiei trebuie sã urmãreascã ca punct de referintã care poate justifica functionarea Societãtii Complexul Energetic Hunedoara S.A. pe termen nelimitat, Consumul Propriu Tehnologic al retelelor de transport ale Transelectrica si prin urmare a costurilor aferente acestor pierderi datorate distantelor mari de la producãtorii de energie electricã situati în mare parte în sudul tãrii, respectiv consumatorii finali situati în nord, nord-vestul României. Eliminarea acestor pierderi se poate face doar prin injectie de putere cât mai aproape de consumatorul final, deci se poate observa cã perioada de timp la care se raporteazã nouã structurã organizatoricã, de tip SIEG, nu urmãreste altceva în afara opririi activitãtii de producere a energiei electrice într-o regiune atractivã pentru producãtorii aflati în afara tãrii”, mai spune Cristian Istoc.
Sindicalistii solicitã Serviciului Român de Informatii verificarea “aspectelor prin care se aplicã preferential anumite prevederi europene si obligarea reglementatorilor din domeniu, sã transpunã complet si corect directivele europene mai sus amintite, ca fiind singurele mãsuri legale care por asigura alimentarea continuã a retelei”.
Cristian Istoc mai mentioneazã cã la nivel de minister nu se fac demersuri concrete pentru mentinerea termocentralei.
„Ministerul Energiei promoveazã lichidarea a cinci grupuri energetice la termocentrala Mintia, cu o putere instalatã de 1000 MW. Acest demers prin care se doreste mentinerea doar a unui grup energetic la termocentrala Mintia care sã asigure un Serviciu de Interes Economic General (SIEG), a fost promovat de o parte din actualii functionari din Ministerul Energiei pe vremea când erau angajatii S. CEH S.A. Arãtãm în fapt, cã cei care au initiat acest proiect de tip SIEG prin care se pãstreazã doar un grup energetic la termocentrala Mintia, proiect neavizat de Consiliul de Administratie al S. CEH S.A. si de AGA, sunt aceeasi care astãzi detin functii la nivel de minister si promoveazã în continuare acest proiect. Proiectul propus pentru termocentrala Mintia seamãnã izbitor cu cel derulat la termocentrala Paroseni unde din patru grupuri energetice a rãmas doar unul. (…) O altã asemãnare cu scenariul de la termocentrala Paroseni este faptul cã se promoveazã montarea unui grup energetic pe gaze naturale la Termocentrala Mintia, singurul grup care va rãmâne în functie, cu aceeasi societate care a montat ultimul grup la Paroseni, si anume cu cei de la Itochu. Promovarea demersului fiind fãcutã de acelasi secretar de stat, apar suspiciuni legate de o posibilã legãturã între acesti functionari numiti politic în posturi cheie, de un grup de afaceristi, interesati de preluarea celor douã termocentrale în urma falimentului, pentru valorificarea fierului vechi. De asemenea, semnalãm riscul cã România sã piardã în zona de vest a tãrii, un important producãtor de energie electricã si sã devinã cel mai mare importator în aceastã regiune a UE. Piata de energie din românie nu are reguli, ANRE fiind institutia care ar fi trebuit sã reglementeze aceastã piatã. Pentru a elimina producãtorii clasici de energie electricã, singurii care asigurã în orice anotimp siguranta SEN, chiar institutiile statului vin cu conditii false, invocând în mod mincinos conditionalitãtile impuse de Comisia Europeanã pe parte de mediu, fãrã a arãta în mod onest cã România s-a conformat la conditiile de mediu atât în ceea ce priveste emisiile de carbon cât si puterea instalatã în sectorul regenerabilelor”, mai spune Cristian Istoc.
Sindicalistii sustin cã au initiat aceastã sesizare pentru “a apãra interesele nationale, în încercarea de a salva de la distrugere, întreg sistemul electroenergetic românesc”.
Monika BACIU
