Radiografia unui dezastru anuntat sau necrologul Complexului Energetic Hunedoara

Incertitudini în rândul angajatilor
Comisia Europeanã ar putea cere lichidarea CEH
CEH a rãmas fãrã venituri importante
Productia de cãrbune la minimul istoric
Se scrie doar necrologul energiei românesti

Angajatii Complexului Energetic Hunedoara trãiesc în incertitudine. Acestia vor sã afle dacã activitatea va mai continua. De cealaltã parte Comisia Europeanã ar putea cere lichidarea Complexului Energetic Hunedoara. Societatea energeticã a rãmas fãrã venituri importante dupã ce a pierdut serviciile de sistem ca urmare a liberalizãrii pretului la energia electricã. Productia de cãrbune este la un minim istoric. Sunt doar câteva din problemele cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara.
Incertitudini în rândul angajatilor
Angajatii Complexului Energetic Hunedoara trãiesc cu incertitudinea. Sindicalistii încearcã sã obtinã rãspunsuri, indiferent de care este strategia statului român privind compania.
“Sunt presiuni care privesc viitorul. Colegii nostri au nevoie de certitudini: închidem sau continuãm? Dacã închidem, am vrea ca actionarul majoritarul al societãtii sã ne spunã în ce conditii închidem si ce orizont de timp au în vedere, dacã continuãm solicitãm sã aveti în vedere cã noi avem nevoie de o strategie pe termen lung, integratã, o strategie care sã se concretizeze într-o schemã de sprijin, cã e SIEG, cã sunt servicii tehnologice de sistem, cã e un mix între cele douã, dar e nevoie de o schemã de sprijin pentru cã situatia economicã a societãtii este mai dezastruoasã ca oricând, probabil cã o se si vadã în bugetul de venituri si cheltuieli. Îi rugãm pe reprezentantii conducerii executive, cât si actionarul majoritar sã ne transmitã directia pe care vor sã o urmãm, pasii pe care i-au parcurs sau i-au fãcut”,  a spus Alin Sân, presedintele executiv al Sindicatului Muntele, la întâlnirea care a avut loc la Camera Deputatilor.
Comisia Europeanã ar putea cere lichidarea CEH
Situatia financiarã a societãtii este dezastruoasã. Pierderile sunt de ordinul miliardelor de lei. La balanta negativã a contribuit si accesarea, în anul 2015, a unui ajutor de salvare. Acesta nu a fost returnat, iar în acest caz, Comisia Europeanã pune presiune pe statul român pentru lichidarea societãtii energetice.
“Liberalizarea pretului la energia electricã a condus ca aceastã companie sã functioneze foarte multi ani cu preturi care au acoperit într-o foarte micã mãsurã necesarul companiei pentru sustinerea activitãtii. Acest lucru cumulativ a generat o situatie extrem de grea, datorii foarte mari, peste 2,1 miliarde în contextul unui activ de 330 de milioane. Aceastã situatie grea s-a materializat în accesarea unui ajutor de stat/ajutor de salvare care a fost luat, consumat si care nu a produs efectele scontate si situatia este mult mai grea, în sensul cã obligatiile asumate prin luarea acestui ajutor în ordine de returnare nu s-a îndeplinit, în depunerea unui program de restructurare nu s-a îndeplinit si atunci Comisia Europeanã are la îndemânã ultimul element, sã cearã statului român lichidarea. Lichidarea care pentru zona respectivã ar însemna o dramã, o zonã monoindustrialã în care greu au pãtruns alte investitii si în acre dependenta si pe orizontalã  de aceastã activitate este covârsitoare”,  a spus, în cadrul aceleiasi întâlniri, Doru Visan, secretar de stat în Ministerul Energiei.
O altã problemã majorã este reprezentatã de neîndeplinirea conditiilor de mediu la termocentrala de la Paroseni.
“Peste aceste probleme au venit cele de sigurantã energeticã, siguranta sistemului. În zona de vest avem un deficit de injectie de putere, deficit care nu a fost acoperit în timp, nu au fost dezvoltate alte capacitãti, ba din contrã, rezultatul final a fost cã am pierdut capacitãti de productie si peste s-a suprapus, pe acest context economic foarte greu, am pierdut capacitãtile de productie de la Deva, una din cele mai mari centrale a tãrii, si am ajuns în situatia în care nu îndeplinim obligatiile cerute de legislatia de mediu, nu îndeplinim obligatia de achizitie certificate si plata acestora si încãrcarea în Registrul European. E o situatie extrem de dificilã si în acest sens am avut dialog cu Comisia Europeanã”,  a mai spus Visan.
Alternative
Comisia Europeanã a dat undã verde pentru continuarea exploatãrii cãrbunelui la mina Lupeni pânã la sfârsitul acestui an. Oficialii ministerului sustin cã în acest timp statul român, dar si autoritãtile locale trebuie sã caute solutii alternative pentru crearea de noi locuri de muncã.
“Au gãsit un anumit nivel de întelegere vis-a-vis de renotificarea planului de închidere, care s-a fãcut prost. Când s-a gândit acel program de închidere pe cele douã mine Lupeni si Lonea nu a avut o acoperire tehnicã corespunzãtoare, nu a fost un dialog care sã acopere toate componentele social-tehnice, de sigurantã, dar am gãsit sprijinul Comisiei Europene, dar în contextul termenelor prevãzute de 787, adicã subventia activitãtii de exploatare pe tonã de cãrbune pânã în 2018 si lucrul cel mai benefic îl reprezintã prelungirea activitãtii de închidere pânã în 2024, cu aprobarea bugetãrii duble fatã de cea initialã. Se creeazã siguranta în desfãsurarea activitãtii prin bugetarea corespunzãtoare a celor douã mine, se acoperã, în integralitate prin subventie, pretul de cost, se creeazã timpul necesar pentru ca noi ca tarã, Guvern sã punem si altceva în loc acolo, sã absorbim din forta de muncã si se creeazã premisele ca o proportie covârsitoare, peste 80% din personal sã ajungã la conditiile normale de pensie fãrã a avea probleme sociale”,  a mai subliniat Doru Visan.
Productia de cãrbune la minimul istoric
Nici minele asa-zis viabile nu se aflã într-o situatie mai bunã. Potrivit secretarului de stat, productia de cãrbune este la un minim istoric. Niciodatã nu s-a extras o cantitate atât de micã de cãrbune.
“În schimb, pe cele douã mine care au rãmas, Livezeni si Vulcan, problemele sunt extraordinar de grele, avem din nou, o exprimare gresitã “greutãti majore” în exploatarea straturilor. Practice, acolo vorbim de un blocaj al productiei de cãrbune, ceea ce a dus în 2017 sI începutul anului 2018 la cel mai scãzut nivel de productie de cãrbune din istoria Vãii Jiului, o medie de 1200 – 1400 de tone, insuficient si pentru unul din blocurile energetice. Procentul asigurã cam jumãtate din consumul necesar pentru oricare din blocuri”, a mai precizat oficialul din minister.
CEH a rãmas fãrã venituri importante
De la începutul acestui an, Complexul Energetic Hunedoara a rãmas fãrã veniturile din bonusul de cogerenerare si veniturile din reglajul secundar, ca urmare a liberalizãrii pretului energiei electrice. Statul a gãsit o „portitã”, dar aceasta este deschisã doar pânã la finalul sezonului rece.
“Situatia este foarte grea si s-a amplificat de cealaltã sursã de venituri, pânã acum avem o sursã certã generatã de ajutorul de stat pe închidere, avem o sursã, foarte redusã, din piata de energie din veniturile obtinute prin operarea pe PZU, datoritã cantitãtii foarte mici de cãrbune si imposibilitãtii blocurilor sã opereze, s-au pierdut veniturile din bonusurile de cogenerare, s-au pierdut veniturile din reglajul secundar din cauzã cã nu pot sã opereze “a la long” si integral blocul 3 cu ambele cazare, lucru care a generat diminuarea de venituri. Vorbim de o diminuare pe aceastã  componentã, dar cel mai periculos lucru care e la orizont, dacã pânã în 31 decembrie 2017 am avut bazã legalã si actul normativ în vigoare privind serviciile de sistem, dupã liberalizarea completã a pietei de energie acest act nu mai produce efecte. Am gãsit o solutie partialã pentru programul de iarnã 2017-2018 prin accesarea acestor servicii de sistem în regim reglementat si cu sprijinul ANRE pânã în 15 martie, cât are valabilitate programul de iarnã. Problema imediatã pentru aceastã companie o reprezintã  acest RTV (rezerva tertiarã lentã – n.r.) în regim reglementat într-un termen de urgentã”,  a mai precizat Doru Visan, secretarul de stat în Ministerul Energiei.
Oficialii de la minister cautã solutii pentru termocentrala de la Mintia, aceasta neîndeplinind conditiile de mediu. Se mizeazã pe aspectul social, si anume, faptul cã termocentrala asigurã agentul termic pentru populatia din Deva.
“Pregãtim memorandumul care are la bazã urmãtoarele elemente: faptul cã grupurile de la Deva, cele patru, sunt într-un program IMA 2 si IMA 3 (instalatii mari de ardere – n.r.) beneficiazã de Programul National de Tranzitie pânã în iulie 2020, deci am avea o primã bazã legalã. Faptul cã cele douã localitãti racordate la sistemul de termoficare, respectiv Deva, cu un impact deosebit atât cã bun platnic, cât si cu un procent ridicat de bransament si o functionare foarte bunã, si Petrosani reprezintã o necesitate pe care noi nu o putem abandona, si Comisia a înteles acest lucru. Am avut aceastã  discutie cu Comisia Europeanã, si i-am fãcut sã înteleagã cã undeva în jurul datei de martie 2019, Transelectrica va definitiva rezerva de capacitãti. Zona respectivã are nevoie de dezvoltare, avem o injectie slabã în zona respectivã si este nevoie de un proces investitional în contextul în care BRU va trece pe acolo, în contextul în care Mintia beneficiazã de cea mai bunã infrastructurã din tarã sã dezvoltãm, în locul capacitãtilor 1 si 2 sau în alte locatii un ciclu mixt de 400 MW fie din douã sau mai multe linii care sã asigure flexibilitatea necesarã de functionare”,  a mai spus Visan.
La Paroseni situatia este mai bunã. Aici, au fost încheiate lucrãrile de retehnologizare, termocentrala fiind conformã cu reglementãrile de mediu.
“Cealaltã capacitate de la Paroseni este finalizatã, are toate conditiile de mediu îndeplinite. Deja a depus cererea pentru obtinerea autorizatiei integrate, aceste conditii de mediu nu vor mai avea nevoie de upgradare pe noua legislatie impusã de Comisia Europeanã întrucât acolo japonezii au fãcut un lucru foarte bun si îndeplineste conditiile”,  a mai precizat sursa citatã.
Dan Gheorghiu, presedintele Federatiei Patronale Energie, Dan Gheorghiu spune cã statul român a acordat ilegal servicii de sistem, în conditiile în care termocentrala de la Mintia nu este conformã.
“Noi ne-am furat cãciula. Cei 500 MWh servicii de sistem nu se puteau da în niciun caz, cu actualele grupuri din Deva. Dacã venea Mediul putea sã ne opreascã de pe astãzi pe mâine. Am fost la Bruxelles, am sustinut acolo rãmânerea cãrbunelui. Nici nu au vrut sã audã. Va veni aceastã impunere, licitatie pe serviciile de sistem si de ce sã nu avem un grup la nivelul tehnologiilor din 2020-2030”,  a spus Dan Gheorghiu, presedintele Federatiei Patronale Energie.
Se scrie doar necrologul energiei românesti
Presedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara îi acuzã pe cei de la Ministerul Energiei cã vor sã închidã Complexul Energetic Hunedoara. Cristian Istoc considerã cã “se scrie doar necrologul energiei românesti”.
“Am observat cã se scrie doar necrologul energiei românesti si as vrea sã clarificãm anumite informatii false care au fost prezentate aici. As începe de la afirmatiile ministerului, cum cã programul de închidere pentru Lupeni si Lonea este unul prost si as întreba cine l-a promovat pentru cã este aprobat chiar de minister. M-as duce mai departe pe sursa de venituri pentru CEH si s-a afirmat cã poate fi doar din ajutor de stat si PZU si nu vorbeste nimeni de o piatã onestã care ar putea fi creatã cu ajutorul directivelor europene, dacã le-am transpune în legislatie. Domnul Gheorghiu vorbea de tinta României de a instala putere pentru regerabile de 35%. Eu as întreba cât e realizat prin ordinul 61/2016, care este tinta realizatã de România pe regenerabile. Noi avem informatia cã 60%, deci România este conformã. Dacã punem si uraniul pe butuci, alãturi de cãrbune cam cine ar mai produce energie electricã în România pe timp de secetã sau ger sever si România se aflã în fata unei situatii de a alege între a deveni net importator de energie electricã în regiune sau sã facem loc prin punerea Mintiei pe butuci cu o putere instalatã de 1200 MWh sã facem loc colegilor de la Paks cu o putere pe nuclearã instalatã de 1000 MWh care va fi functionalã în 2023”, a spus Cristian Istoc, presedintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara.
Se creioneazã tot mai mult decizia separãrii Paroseniului cu cele douã mine scoase din CEH, sacrificarea termocentralei Mintia, cu o putere instalatã de 1200 MWh si prin acel ajutor de stat de tip SIEG sã mai functioneze, fãrã a se spune, pânã în 2024. Adicã, noi am vorbit doar despre ajutoare de stat, nu despre deschideri de noi capacitãti, de montarea de noi capacitãti.
La nivelul Complexului Energetic Hunedoara a fost întocmit un plan de dezvoltare, acesta a fost avizat de Consiliul de Administratie, însã deocamdatã nu a fost înaintat Adunãrii Generale a Actionarilor. Cert este cã CEH nu are fonduri pentru a realiza investitii si cere ajutorul statului.
Monika BACIU

9 thoughts on “Radiografia unui dezastru anuntat sau necrologul Complexului Energetic Hunedoara

  • 28 februarie 2018 at 19:45
    Permalink

    Vrem investitiile promise anul trecut de guvernul PSD – ALDE la Mina Livezeni si Mina Vulcan pentru a deveni rentabila huila din valea jiului .

    Reply
  • 28 februarie 2018 at 23:03
    Permalink

    Bai minerii vaii jiului , tu esti chiar prost rau de tot .. Ce drac , esti batut in cap ?

    Reply
  • 28 februarie 2018 at 23:36
    Permalink

    Se va intampla ceea ce se stie de ceva vreme. Mintia se va inchide, insa nici pentru Paroseni si cele 2 mine lucrurile nu arata bine deloc nici chiar in SIEG. In SIEG se va acorda ajutor de stat pe MW-ul produs pe baza huilei indigene. Cantitatea de huila extrasa de cele doua mine asa zis viabile (in realitate complet neviabile) nu va putea asigura functionarea Paroseniului decat pentru cateva luni pe an (aprox. 4 luni). Prin urmare constructia numita SIEG se va bloca financiar in primul an de functionare.

    Reply
  • 1 martie 2018 at 05:27
    Permalink

    Daca minele ar fi privatizate, ar fi perfect viabile. S-ar termina hotiile si totul ar intra in normalitate. Problema este deci foarte simpla: opriti hotiile si puneti mana pe munca. Dar asta nu se va intampla niciodata in Valea Jiului, nici daca ar veni Ceausescu inapoi. La revedere, puturosii mosului…

    Reply
  • 1 martie 2018 at 06:37
    Permalink

    Spre groapa va merge complexul cu specialisti gen Chiuzan, Stancu si altii. Cum sa mearga minele cand sunt mentinuti in functii elefanti ca Nadasan si altii care sunt si pensionari si incaseaza si pensii si salarii grase pe functii de conducere. CEH este o cloaca de imbuibati care nu se mai satura. Cand se va duce in cap complexul si vor trebui sa dea cu subsemnatul atunci sa vedeti cum vor fugi ca sobolanii. Pana atunci ei sa incaseze si noi sa muncim ca prostii si vom sta si scrie in continuare comentarii gen Minerii Vaii Jiului care repeta ca un papagal dus cu pluta ca vrea investitii, saracu de el. Sindicatele viseaza numai ajutoare ca de altfel ei altceva ei nu stiu si uite asa um spun unii, sfarsitul este aproape.

    Reply
  • 1 martie 2018 at 15:32
    Permalink

    vad ca nu a-ti inteles..:P aici doar eu comentez 🙂 mi-a dat voie doctorul dupa ce mi-a zis ca sunt un caz pierdut … schizofreina paranoica … nu va pierdeti timpul cu mine,,, sunt odihnit,, ca doar ma tine nevasta 😛 … :*

    Reply
  • 1 martie 2018 at 15:46
    Permalink

    radem glumim dar purceaua ii moarta in cocina

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *