20 de centre de colectare a lânii. Niciunul în judet

Ciobanii din tarã au la dispozitie 20 de centre de colectare a lânii. Niciun astfel de centru nu este în judetul Hunedoara. Oficialii Ministerului Agriculturii subliniazã, însã, cã cele 20 de centre acoperã cererea la nivel national.
Statul subventioneazã lâna vândutã
Statul oferã ajutor financiar ciobanilor care comercializeazã lâna vândutã. Ministerul Agriculturii si Dezvoltãrii Rurale (MADR) a identificat, prin Directiile pentru Agriculturã Judetene, pornind de la efectivele de ovine si productia de lânã obtinutã, zonele în care vor fi realizate centrele de colectare lânã si piei de animale.
„În prezent, existã 20 de centre care colecteazã lâna de la crescãtorii de ovine, cu o capacitate totalã de circa 30.000 tone. Centrele care colecteazã lâna sunt localizate pe întreg teritoriul tãrii, astfel încât se colecteazã lâna de la toti crescãtorii de ovine, iar Directiile pentru Agriculturã Judetene au pus la dispozitia asociatiilor crescãtorilor de ovine datele de contact ale acestora. Centrele sunt localizate în judetele: Bacãu, Bistrita Nãsãud, Brãila, Constanta, Galati, Maramures, Sibiu, Suceava, Tulcea si Vaslui. Mãsura de identificare a centrelor de colectare a fost luatã în urma aparitiei Hotãrârii de Guvern nr. 500/2017 privind acordarea ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de sustinere a crescãtorilor de ovine pentru comercializarea lânii, pentru a veni în sprijinul fermierilor crescãtori de ovine”, aratã Ministerul Agriculturii.
În Programul de sustinere a crescãtorilor de ovine pentru comercializarea lânii si-au manifestat intentia de a participa peste 32.000 de beneficiari, cu o cantitate totalã estimatã de aproximativ 23.000 de tone, asadar prin centrele existente se poate prelua în totalitate aceastã cantitate.Pentru a beneficia de sprijinul de 1 leu/kg pentru lâna comercializatã, cei înscrisi în Program trebuie sã depunã la Directiile pentru Agriculturã documentele justificative de platã, pânã la data 1 iulie 2018. Documentele justificative de platã sunt factura/fila/filele din carnetul de comercializare, din care sã rezulte cantitatea de lânã comercializatã.
În anul 2011 se dorea ca lâna de la oile din Valea Jiului, si nu numai, sã fie folositã pentru lucrãrile de anvelopare termicã a clãdirilor. Numai cã s-a renuntat la proiect.
“În România am avut teluri mãrete, adicã prin anii 2010 niste experti internationali au identificat cã în România existã companii care pot produce, sunt producãtori locali de materiale de constructii naturale precum cânepã, lânã de oaie, etc…, noi am fãcut toate demersurile sã dezvoltãm aceastã piatã a producãtorilor locali, însã spre surprinderea noastrã când a fost, efectiv, sã luãm în calcul folosirea materialelor pentru reabilitarea unor institutii publice ne-am lovit de barierele legislative. Adicã niciun producãtor din România nu avea agrement tehnic fãrã de care nu se putea pune în operã lucrarea, astfel încât prin Programul Natiunilor Unite a finantat si a sprijinit douã companii pentru a obtine agrementul tehnic pentru productia la nivel local, adicã în România, a acestor materiale de constructii. Noi am înfiintat primele douã companii private din România  de astfel de materiale, însã la volumul investitiilor pe care îl aveam la acel moment, datoritã timpului scurt si a blocajelor pe care le aveam la ministerul Dezvoltãrii, în timpul rãmas si dupã ce am ajutat douã firme sã îsi obtinã agrementele tehnice, dar aveau nevoie inclusiv de sprijin financiar pentru achizitionarea de echipamente. Ei nu puteau face fatã livrãrii materialelor de constructii aferente reabilitãrii a 50 de clãdiri. Atunci am lansat o licitatie internationalã si acesta este rezultatul, vatã mineralã bazalticã”,  explicau în anul 2016, la Petrosani, reprezentantii UNDP România.
Monika BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.