Conform studiului cu privire la ”Reteaua Europeanã de rute cicliste EUROVELO”, ”în Europa s-au realizat aproximativ 2785 miliarde de excursii cicloturistice care au însumat anual venituri în valoare de ~54 miliarde de euro”.
Turismul axat pe ciclismul montan este considerat ca fiind segmentul cu cea mai rapidã dezvoltare din industria turismului în general. Prin acest articol dorim sã vã prezentãm cum Valea Jiului are potentiatul unic de a profita de acest context european si de a deveni o destinatie de clasã mondialã. Acest aspect este foarte important deoarece:
”În cazul Vãii Jiului, turismul este perceput – atât de locuitorii Vãii, de ce care o cunosc, dar si de autoritãtile centrale – cã singura alternativã viabilã la prãbusirea activitãtilor miniere” Nitã 2014, p 169. Desi schiatul a devenit o industrie foarte prosperã chiar si în Strajã, acest lucru nu este suficient si el trebuie diversificat prin ramuri precum ecoturismul sau turismul activ. Vã întrebati cum? În acest articol vã vom împãrtãsi viziunea noastrã cu privire la dezvoltarea turismului dincolo de turismul de iarnã si extinderea spre o directie care se potriveste cu potentialul inedit al Vãii Jiului: ciclismul montan. Fãrã exagerare, Valea Jiului, prin dubla utilizarea a infrastructurii de schi deja existentã, poate deveni cu usurintã o destinatie de ciclism montan de clasã mondialã.
Aceasta este viziunea pe care noi, cei de la Fundatia Noi Orizonturi, am fãcut-o publicã în urmã cu aproximativ 2 ani si pe care multi au îmbrãtisat-o, inclusiv cei de la primãriile din Valea Jiului, Consiliul Judetean, Clubul Rotary Petrosani – Valea Jiului, dar si alti sponsori si donatori precum SC Enel Distributie Banat, SC Diacom Prestcom SRL si SC Comexim R SRL. Dorim sã subliniem cã acest proiect poate deveni o reusitã – deja este, prin obiectivele atinse pânã în prezent – si poate reprezenta schimbarea perspectivei si a directiei de actiune pentru Valea Jiului. Acest lucru se poate întâmpla doar dacã toti locuitorii Vãii Jiului (autoritãti locale, voluntari, pasionati de ciclism montan, sponsori si donatori locali) îsi vor uni fortele si vor urma o directie unicã de actiune.
Vã vom oferi câteva exemple care aratã cum aceastã directie de actiune poate deveni un succes. În alte zone turistice din Europa (care nu detin o infrastructurã de schi precum cea existentã în statiunile din Valea Jiului), prin investitiile în dezvoltarea ciclismului montan au fost create noi locuri de muncã si au fost generate venituri în valoare de milioane de dolari.
În Spania, în regiunea ”Zona Zero” (la o distantã de aproximativ 3,5 ore fatã de Barcelona), prin dezvoltarea turismului axat pe ciclism montan s-au reusit urmãtoarele:
S-a înfiintat o asociatie ce cuprinde aproape 100 de afaceri locale implicate în dezvoltarea ciclismului montan;
În jur de 140.000 de turisti s-au cazat în ultimii 6 ani, în aceastã zonã datoritã pachetelor turistice oferite ciclistilor (mai precis, în jur de 7667 de vizitatori au achizitionat pachete turistice ce includeau, în medie, 3 nopti de cazare);
Tariful mediu al unei cazãri peste noapte a atins suma de 100 EUR;
S-a înregistrat un venit regional de 14 milioane euro, ca urmare a proiectului Zona Zero;
Voluntarii/localnicii asigurã mentenanta pentru aproximativ 400 km de trasee de ciclism;
Investitorii locali au alocat aproximativ 80.000 euro pentru dezvoltarea proiectului (în ultimii sase ani) si au câstigat în schimb (dupã impozitare) 1.400.000 euro.
S-au creat noi locuri de muncã – 40 pe an (costul mediu anual al unui salariu este de 25 000 euro), lucru foarte important pentru o regiune în care majoritatea oamenilor pleacã spre orasele mai mari, cu mai multe oportunitãti.
Regiunea oferitã ca exemplu nu este o locatie de top destinatã ciclismului montat (destinatiile de top reusind sã atragã investitii care pot atinge praguri de sute de milioane de dolari) si se situeazã la o distantã mai mare fatã de un aeroport, în comparatie cu distanta la care se aflã aeroportul din Sibiu raportat la Valea Jiului.
Un alt exemplu similar se regãseste în Slovacia. Aceastã zonã reuseste sã atragã anual venituri în valoare de 12.5 milioane de dolari. Nici aceastã destinatie nu detine infrastructura de schi existentã în statiunile din Valea Jiului. Dacã vom colabora pentru dezvoltarea potentialului turistic local este posibil ca peste câtiva ani ciclismul montan sã devinã o industrie ce va aduce venituri de milioane de dolari si în depresiunea Petrosani.
Ecoturismul reprezintã industria cu cea mai rapidã crestere de piatã iar industriile axate pe turismul activ cresc rapid în popularitate. Dacã ne putem uni fortele si actiona rapid vom putea intra primii pe piatã si deveni liderii acesteia. Prin urmare, dacã vom sti cum sã valorificãm sansa care ni se aratã, aceasta ar putea deveni o oportunitate extraordinarã. Asadar haideti sã actionãm împreunã!
Pânã acum ne-am propus sã dezvoltãm statiunile Straja si Pasul Vâlcan într-o destinatie turisticã integratã dedicatã turismului montan. Am construit deja cel mai lung traseu fluid din România si putem gãzdui cel mai lung traseu fluid din Europa, pânã la finalul acestui proiect. Pe lângã traseele vizate în statiunile montane (fluide, enduro, downhill, de nivele diferite de dificultate) dorim sã amenajãm si aproximativ 500 km de trasee de tip cross-country. Acestea se vor regãsi în mod deosebit în perimetrul oraselor Uricani si Petrila.
Acest articol este primul din o serie de articole care vor explica viziunea Fundatiei Noi Orizonturi în ceea ce priveste dezvoltarea turismului extrasezonier prin valorificarea ciclismului montan. Încã un lucru important: echipã formatã din membri ai Fundatiei Noi Orizonturi este dedicatã trup si suflet acestui proiect si îsi doreste sã îl coordoneze pânã la capãt. Pentru aceasta avem nevoie de sprijin pentru accesarea fondurilor publice deoarece calitatea si varietatea traseelor amenajate este esentialã, aspect pe care îl vom prezenta si în articolele viitoare
Elena Pârvan
