Planeta Petrila / O nouã etapã pentru reconversia Exploatãrii Miniere Petrila sau cum aduci o fostã minã din pragul demolãrii la momentul -1 în 20 de pasi?

Vineri, 19 ianuarie 2018, a însemnat o nouã etapã în procesul de regenerare urbanã a ansamblului protejat Exploatarea Minierã Petrila. Pentru minã, viitorul a început în 2012, a fost confirmat în 2015, este planificat în 2018 si va fi implementat în anii care urmeazã. Rezultatul unei sedinte de lucru constructive (organizatã de grupul de initiativã care a fundamentat si coordonat proiectul de protectie si reconversie a ansamblului istoric protejat) este urmãtorul: se constituie Asociatia Planeta Petrila, fondatã din membrii reprezentanti ai administratiei locale, societãtii civile si profesionistilor, care îsi începe activitatea în zilele urmãtoare. Primãria orasului Petrila se angajeazã sã sprijine demersurile asociatiei, din punct de vedere financiar si administrativ.
Primii pasi, dupã constituire, vor însemna realizarea unui plan de management/gestiune a ansamblului si implementarea acestuia prin proiecte initial mici, care vor creste exponential odatã cu trecerea timpului. Impactul scontat nu se referã doar la perimetrul minier, ci la întregul oras Petrila.
Etapele anterioare, fundamentale pentru acest demers unic în România:
(1) Noua viatã a minei Petrila a început în 2012, prin organizarea workshopului Petrila – Regenerarea unui peisaj industrial. Atelier international de arhitecturã, de cãtre ADERF – Asociatia Studentilor si Doctoranzilor Români din Franta, împreunã cu Societatea Culturalã Conditia Romanã, Facultatea de Arhitecturã si Urbanism din Cluj Napoca si Universitatea de Arhitecturã si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti, cu sprijinul Universitãtii din Petrosani, Primãriei orasului Petrila, Exploatãrii Minere Petrila, Asociatiei pentru Arheologie Industrialã, Ordinului Arhitectilor din România si Fundatiei Pro Patrimonio. Desfãsurat între 14-21 octombrie 2012, Atelierul de regenerare urbanã post-industrialã se anunta a fi prima parte a unui proces mai lung, ce îsi dorea o perenizare, având ca rezultat final contributia la crearea unei strategii de dezvoltare a orasului Petrila în relatie cu un scenariu de reutilizare a patrimoniul sãu industrial – Exploatarea Minierã Petrila. La finalul acestui workshop a fost de a realizatã o radiografie a orasului si a relatiei dintre acesta si minã.
(2) Editia a doua a workshopului s-a desfãsurat în intervalul 7-14 mai 2013, sub aceleasi auspicii, cu  scopul de a oferi alternative la solutia dãrâmãrii integrale a sitului minier Petrila. În echipe internationale, au fostrealizate cinci scenarii de reutilizare a clãdirilor din incinta minei. Fiecare propunere prezenta reconversia clãdirilor selectionate ca având valoare istoricã, simbolicã si esteticã într-un sistem functional, care sã producã si sã se dezvolte în relatie cu orasul. Toate propunerile tineau cont de componenta economicã (modul în care interventia poate genera venituri care sã asigure autosuficienta functionãrii pe termen lung a tuturor conversiilor propuse si care poate asigura locuri de muncã si venituri la bugetul local), componenta culturalã (modul în care interventia poate creste atractivitatea zonei atât pentru anumite forme de turism slab reprezentate astãzi în zonã, cât si pentru investitii economice care presupun o mai puternicã calificare), tratarea spatiului public (modalitatea de amenajare si interventie asupra spatiilor libere între clãdiri si în totalitatea incintei), fazele de implementare (modul în care interventia este etapizatã), modalitatea de gestiune si clãdirile propuse pentru a fi pãstrate.
(3) În 29 mai 2013, studiul de prefezabilitate rezultat din munca arhitectilor si studentilor în cadrul atelierului de regenerare urbanã post-industrialã a fost votat în unanimitate de Consiliul Local Petrila. Astfel, prin aceastã hotãrâre de consiliu local se pune presiune asupra proiectantului de a modifica solutia demolãrii. Studiul de prefezabilitate Pãstrarea, punerea în securitatea si conversia functionalã a structurilor cu valoare patrimonialã din cadrul exploatãrii miniere Petrila a fost coordonat de: arh. Cristina SUCALA (ADERF–Asociatia Doctoranzilor si Studentilor Romani din Franta), dr. arh. Ilinca PÃUN CONSTANTINESCU (Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti), arh. Elena STOIAN (Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” Bucuresti), dr. arh. Dragos DASCALU (Universitatea Tehnica Cluj Napoca), dr. arh. Irina IAMANDESCU (Asociatia Arheologie Industriala – Romania si UAUIM), Economist Prof. Christian OST (ICH EC Brussels Management School), Prof. Jean – Bernard CREMNITZER (Ecole Nationale Superieure d’Architecture Paris- Belleville), arh. Ioana TUDORA (Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara, Bucuresti), peisagist Angele DENOYELLE (Ecole Nationale Superieure d’Architecture Paris-Belleville), Sociolog Maria GRECU (École des Hautes Études en Sciences Sociales, Paris, SNSPA).
(4) Editia a treia a atelierului a avut ca perioadã de desfãsurare intervalul 5-13 iulie 2013.
(5) În data de 17 iulie 2013, la Petrila s-au pus bazele constituirii asociatiei Pro Petrila, care va ar fi avut printre activitãti si gestionarea spatiilor convertite ale minei. Demersul nu s-a finalizat prin înfiintarea asociatiei.
(6) În 9 noiembrie 2013, la Mânãstirea Franciscanã, Piata Muzeului, Cluj-Napoca, a avut loc vernisajul expozitiei: Extractia Culturalã Petrila, ce a prezentat rezultatele atelierului Petrila – Regenerarea unui peisaj industrial. Atelier international de arhitecturã în cele trei editii si expozitia foto-video „Planeta Petrila”, realizatã de regizorul Andrei Dãscãlescu. Expozitia a fost realizatã cu sprijinul Ordinului Arhitectilor din România – Filiala Transilvania si al asociatiei „Centrul pentru Mediul Construit”.
(7) În intervalul 5-8 Decembrie 2013, atelierul Patrimoniul Industrial ca sursa de regenerare urbanã a fost selectat de juriul Bienalei de Arhitectura Transilvania la categoria `Proiecte culturale, initiative, experimente’.
(8) Expunerea proiectului StartUp Petrila în cadrul Pavilionului României la Bienala de Arhitecturã de la Venetia, octombrie 2014.
(9) Între 19-26 octombrie 2014 are loc StartUp Petrila – prima interventie participativã din incinta minei Petrila. StartUp Petrila este un prim pas important, o reprezentare (redusã ca scarã), a potentialului acestui spatiu: fosta statie de pompe din incinta minei este pusã în valoare printr-o interventie temporarã, deschisã publicului, în gestiunea unei asociatii locale si un set de interventii urbane minore vor agrementa malul râului Jiul de Est (care face legãtura între minã si oras). În 2014, sub egida PlusMinus, proiectul îsi asumã un rol mai activ printr-un proiect ce functioneazã ca un exemplu concret, un proiect real, la scara 1:1, un prim pas în perimetrul minier. Primãria a pus la dispozitie una dintre clãdiri (fãrã valoare patrimonialã), pe care echipa de arhitecti a decis sã o deschidã publicului prin intermediul unui proiect participativ. Este, deci, vorba de un proiect de amenajare conceput si realizat împreunã cu locuitorii, un experiment sub îndrumarea unor experti arhitecti si artisti, români si germani.

(10) În data de 12 ianuarie 2015 este anuntatã initierea procedurii oficiale clasare, de catre organele Statului, prin adresa Directiei Judetene pentru Culturã Hunedoara.
(11) În 26 martie 2015, Demersul obtine un premiu în cadrul Galei Premiilor Participãrii Publice, editia a VI-a pentru initiativa StartUp Petrila, 2015. Premiul Petrila cu o minã bunã, a fost primit de Societatea Culturalã Conditia Românã, Asociatia Studentilor si Doctoranzilor Români din Franta si Asociatia Plusminus, pentru Campania „StartUP Petrila” #SchimbaCeva.
(12) În 12 mai 2015, Mina Petrila este la Expozitia Centralã ROMANIAN DESIGN WEEK 2015, prin proiectul StartUp Petrila
(13) În intervalul 27-30 august 2015, la Petrila au loc Zilele Patrimoniului Industrial, în organizarea urmãtorilor: Societatea Culturalã Conditia Românã, Asociatia Studentilor si Doctoranzilor Români din Franta si Asociatia Plusminus. Zilele Patrimoniului Industrial au fost organizate în zona minei Petrila din aceeasi localitate si a câtorva obiective industriale din oras. În cadrul evenimentului sunt realizate urmãtoarele activitãti:
– este amplasatã plãcuta de identificare ca monument istoric a ansamblului minei Petrila;
– este organizat un tur pe biciclete pentru a descoperi istoria dezvoltãrii industriale a localitãtii ce îi va purta pe participanti prin zona minei, a coloniilor muncitoresti si a ansamblurilor de locuit, precum si a altor obiective industriale din zonã;
– este organizat un atelier de trei zile pentru amenajarea unei portiuni a malului râului Jiu;
– la final este organizat un eveniment pe podul de acces cãtre minã pentru a lega simbolic mina de oras.
(14) La finele lui 2015, Exploatarea Minierã Petrila este clasatã în Lista monumentelor istorice în categoria ansamblu, grupa valoricã A, prin Ordinului Ministrului Culturii nr. 2823 din 21 decembrie 2015 urmând parcurgerea procedurilor specifice conform Legii 422/2001 republicatã si Normelor metodologice de clasare si inventariere a monumentelor istorice aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2.260/2008, cu modificãrile si completãrile ulterioare.
(15) În data de 29 ianuarie 2016 are loc o întâlnire în premierã, dialogul între pãrtile implicate lipsind aproape cu desãvârsire pânã la acel moment. La sedintã au participat: Societatea Nationalã de Închideri Mine Valea Jiului prin directorul general Aurel Anghel, directorul tehnic Cristian Nicolescu, directorul SSM Petru Drãgoescu si juristul institutiei, Primãria Petrila prin primarul Ilie Pãducel si viceprimarul Vasile Jurca, conducerea Minei Petrila prin Ion Vasile Simion, constructorul însãrcinat cu demolãrile, proiectantul, dirigintele de santier, dar si o delegatie de la Ministerul Culturii Adrian Bãlteanu, Irina Iamandescu, Szabolcs Guttmann, reprezentanti ai asociatiilor PlusMinus si Conditia Românã, care luptã pentru salvarea clãdirilor: Ion Barbu, Ina Stoian, Dragos Dascãlu. Participantii au adus clarificãri ale procesului de închidere si ale statutului de monument, au schitat solutii posibile sau l-au subliniat pe “nu se poate”. În final, a fost impusã o discutie a autoritãtilor de resort pentru gãsirea unor solutii care sã ghideze viitorul clãdirilor din ansamblul minier, acum aflat în patrimoniul cultural national si protejat prin lege.
(16) În intervalul 20 aprilie – 9 octombrie 2016 – are loc expozitia Shrinking Cities in Romania / Orase românesti în declin, desfãsuratã la MNAC Bucuresti, curator Ilinca Pãun Constantinescu, dedicatã declinului si contractiei oraselor românesti. Subiectul central al expozitiei este cazul Petrila.
(17) În 4 iunie 2017 are loc avanpremiera documentarului Planeta Petrila, cea mai mare campanie de imagine si rebranding urban în favoarea comunitãtii locale petrilene si a demersului de reconversie a ansamblului protejat.
(18) În 1 Decembrie 2017 este publicat în mediile de socializare furtul unor componente din masina de extractie a Putului Centru.
(19) În 19 Ianuarie 2018 are loc întâlnirea Viitorul începe acum, cu privire la viitorul minei Petrila, desfãsuratã la Casa de culturã a orasului Petrila. Aceasta a fost organizatã de grupul de initiativã a profesionistilor în domeniul patrimoniului si initiativelor culturale. Au participat Primarul orasului Petrila si membrii compartimentelor de specialitate din cadrul Primãriei, arhitect Anca Botezan (coordonator RUR pentru Planul Urbanistic General), ing. Ioan Temneanu, director Departament Închideri Petrila, reprezentantii societãtii civile locale si din alte orase ale tãrii si experti în fonduri europene. Dupã câteva ore de dialog constructiv a fost semnatã o declaratie de angajament privind patru puncte esentiale:
– Realizarea inventarului digitalizat al ansamblului înainte de receptia pentru predarea amplasamentului între Societatea de Închideri de Mine Valea Jiului si  Primãria Orasului Petrila;
– Participarea pentru înfiintarea asociatiei Planeta Petrila, cu scopul reconversiei ansamblului protejat;
– Participarea Primãriei orasului Petrila la planul de actiune pe termen scurt, inclusiv asigurarea bugetului asociatiei pânã la asigurarea unei finantãri majore;
– Sustinerea activitãtilor culturale cu impact asupra orasului Petrila si a fostei Exploatãri Miniere Petrila.
Dupã semnarea acestui act a fost organizatã o dezbatere publicã pe tema viitorului ansamblului protejat, la care a fost invitatã si presa localã. În cadrul acestei dezbateri au fost înregistrate o serie de sugestii si solicitãri ale petrilenilor.
Pasii urmãtori sunt descrisi în cele ce urmeazã:
(20) În luna ianuarie 2018 are loc initierea procedurilor de înfiintare a asociatiei Planeta Petrila si a dialogului cu partenerii potentiali, precum si inventarierea surselor posibile de finantare.
(21) În luna februarie este programatã efectuarea inventarului patrimoniului mobil si imobil al Exploatãrii Miniere Petrila, în vederea predãrii amplasamentului dinspre SNÎMVJ cãtre Orasul Petrila;
(22) În luna martie se va finaliza înfiintarea asociatiei, constituirea organigramei, întocmirea planului de gestiune si protectie a monumentului istoric si întocmirea bugetului;
(23) În lunile martie-aprilie se va efectua predarea amplasamentului dinspre SNÎMVJ cãtre Orasul Petrila si organizarea primelor actiuni culturale în perimetrul minier administrat de Orasul Petrila.
Raport de activitate
În sãptãmâna 22-26 ianuarie au fost înteprinse primele actiuni pentru înfiintarea asociatiei si conlucrarea acesteia cu experti în domeniul reconversiei si protectiei patrimoniului industrial. Astfel, reprezentantii viitoarei asociatii Planeta Petrila au initiat procedura de rezervare a denumirii, întocmire a statutului si a actului constitutiv, constituire a patrimoniului initial si stabilire a sediului.
De asemenea, reprezentanti ai asociatiei au participat la conferinta Restaurarea si conversia patrimoniului industrial organizatã de Delegatia Valonia-Bruxelles la Bucuresti si Institutul National al Patrimoniului. În cadrul unei discutii cu Vanessa Krins, (responsabilã de proiecte la Agence wallonne du Patrimoine), Irina Iamandescu (director al Directiei Patrimoniu Imobil a Institutului National al Patrimoniului) si domnul Stefan Bâlici (director INP), acestia au oferit o serie de sfaturi cu privire la regenerarea urbanã a orasului Petrila, prin conversia clãdirilor ansamblului minier. Au manifestat interes pentru întâlnirea de la Petrila, din 19 ianuarie si au fost multumiti de reactia pozitivã a autoritãtilor locale cu privire la asocierea pentru gestiunea ansamblului protejat. Concluziile discutiei au fost cã Institutul National al Patrimoniului sustine demersul cu privire la reconversia minei Petrila si remarcã necesitatea unor interventii interventii punctuale care sã anime ansamblul protejat si sã îl reintroducã în mentalul colectiv al comunitãtii petrilene. Pe termen lung a fost sugeratã organizarea unui festival la scarã nationalã sau internationalã, profitând de specificitatea contextului industrial, pentru ca acel capital de imagine acumulat sã fie utilizat pentru regenerarea întregului oras. În perioada urmãtoare, grupul de lucru finaliza procesul de înfiintare a asociatiei Planeta Petrila si va continua discutiile cu organisme reprezentative din exterior în vederea initierii unor parteneriate si accesãrii unor finantãri în cel mai scurt timp dupã înfiintare.
Arh. Cristina SUCALÃ
Dr. arh. Ilinca PÃUN CONSTANTINESCU
Dr. arh. Dragos DASCÃLU
Arh. Elena Stoian
Arh. Mihai DANCIU

4 comentarii la „Planeta Petrila / O nouã etapã pentru reconversia Exploatãrii Miniere Petrila sau cum aduci o fostã minã din pragul demolãrii la momentul -1 în 20 de pasi?

  • 28 ianuarie 2018 la 20:16
    Permalink

    Domnule primar Jurca de ce nu se asfalteaza drumul de centura al Petrilei ?

    Răspunde
    • 28 ianuarie 2018 la 22:36
      Permalink

      momarlane , pe Jurca nu-l intereseaza asfaltarea drumului de centura al PETRILEI , la 4 ani il interseaza voturile petrilenilor si momarlanilor

      Răspunde
      • 29 ianuarie 2018 la 06:31
        Permalink

        nici pe primarul Jurca si nici pe viceprimarul Curtean nu-i intereseaza asfaltarea drumului de centura al Petrilei

        Răspunde
  • 28 ianuarie 2018 la 20:38
    Permalink

    o poveste de doi lei …..nu s a dorit salvarea minei conducerea psd petrila a dorit inchiderea si praduirea activelor de la mina petrila si au facut asta cu ajutorul lui catalin cenuse ….mina s a inchis iar singurii care au avut de cistigat au fost bobar si gasca lui punct.

    Răspunde

Lasă un răspuns la willy bohm Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Fatal error: Uncaught exception 'wfWAFStorageFileException' with message 'Unable to verify temporary file contents for atomic writing.' in /home/cronicav/public_html/wp/wp-content/plugins/wordfence/vendor/wordfence/wf-waf/src/lib/storage/file.php:47 Stack trace: #0 /home/cronicav/public_html/wp/wp-content/plugins/wordfence/vendor/wordfence/wf-waf/src/lib/storage/file.php(650): wfWAFStorageFile::atomicFilePutContents('/home/cronicav/...', '<?php exit('Acc...') #1 [internal function]: wfWAFStorageFile->saveConfig('livewaf') #2 {main} thrown in /home/cronicav/public_html/wp/wp-content/plugins/wordfence/vendor/wordfence/wf-waf/src/lib/storage/file.php on line 47