Terenuri revendicate dupã 129 de ani

Primãria orasului Predeal revendicã mai multe terenuri de la Societatea Nationalã de Închideri Mine Valea Jiului. 1.615 metri pãtrati de teren sunt revendicate de la SNIM de cãtre Primãria Predeal. Oficialii administratiei locale din judetul Brasov au identificat o serie de terenuri care în urmã cu 128 de ani s-au aflat în proprietatea Societãtii Anonime Românã pentru Exploatarea minelor de Cãrbuni Petrosani. Mergând pe fir au ajuns la SNIM.


“Dosarul civil nr. 29149/197/2017 are ca obiect constatarea dreptului de proprietate a orasului Predeal în contradictoriu cu SN Închideri Mine Valea Jiului, pentru 5 imobile terenuri din teritoriul administrativ al localitãtii. Nu a fost stabilitã valoarea acestora. Conform cãrtilor funciare, proprietar tabular este Societatea Anonimã Românã pentru Exploatarea minelor de Cãrbuni Petrosani”, aratã un rãspuns al Primãriei orasului Predeal.
Potrivit informatiilor noastre, terenurile revendicate de autoritãtile locale din Predeal s-ar afla în zona zero a localitãtii. Autoritã=ile locale din Predeal au actionat în judecatã Societatea Nationalã de Închideri Mine Valea Jiului si Ministerul de Finante într-un dosar care are ca obiect “revendicare imobiliarã”.
“Am vorbit cu ei, urmeazã sã facã citatia. La momentul când au cãutat sã gãseascã solutie de a intra în posesia acelor terenuri, spun cã în 1938 aceste terenuri au fost cumpãrate de Societatea Anonimã Românã pentru Exploatarea Minelor de Cãrbuni Brasov. Ei au intrat pe net, au cãutat si singurul indiciu pe care l-au gãsit vis-a-vis de minele din Valea Jiului a fost legatã de Societatea Nationalã de Închideri Mine Valea Jiului, pentru cã celelalte mine nu apar. Apare Complexul Energetic Hunedoara. Si ei s-au îndreptat împotriva noastrã si a Ministerului de Finante în idea de a-si recupera acele terenuri pentru administratia publicã localã. Noi le-am explicat despre ce este vorba, cã suntem o societate care ne-am înfiintat în 2012, nu avem nimic în comun cu fostele forme de organizare a minelor din Valea Jiului. Au înteles si va trebui sã le facem o notã în instantã”, au declarat surse din cadrul SNIM Valea Jiului.
Istoria cãrbunelui din Valea Jiului îsi are originea la Brasov
Timp de 37 de ani, cãrbunele din Valea Jiului s-a aflat în proprietatea unei societãti din Brasov. În urmã cu aproape 200 de ani, Carol Maderspach a fãcut primele prospectiuni miniere în zonã si a descoperit cãrbunele.
“În anul 1840, baronul Victor Maderspach, mostenitorul unor mari proprietãti în Valea Jiului, descoperã pe fundul vãilor din proprietãtile sale aflorimentele unor stratede cãrbune. Îndemnat de valorificarea economicã a descoperirilor sale, apeleazã la serviciile fratilor Karol si Rafael Hoffman, proprietari de mine la Rusca Montanã si specialisti în minerit, care vin în Valea Jiului pentru a studia din punct de vedere geologic existenta si posibilitatea exploatãrii zãcãmintelor carbonifere descoperite. 1840 – pe fondul protectionist creat de statul austro-ungar, în anul 1840, fratii Hoffmann si Karol Maderspach au început exploatarea la suprafatã a zãcãmântului de cãrbune de la Vulcan, Petrosani si Petrila. În anul 1854 initiatorii exploatãrii miniere din Valea Jiului s-au unit în „Societatea de mine din Transilvania-Vest”. 1857 – 58 – minele acestei societãti au fost cumpãrate de ” Societatea anonimã de mine si furnale din Brasov”, care fiind sprijinita financiar de Wiener Bankverein, Banca Comercialã din Pesta, Deutsche Bank si Banque de Paris et Pays-Bas, a devenit a patra producãtoare de fontã a imperiului”, aratã istoricul postat pe site-ul Societãtii Nationale de Închideri Mine Valea Jiului.
În anul 1865 continuã expansiunea mineritului din Valea Jiului.
“1865 – Primele achizitii de perimetre miniere în Valea Jiului ale statului austriac. Societatea din Brasov si-a lãrgit posesiunile, achizitionând pe lângã mine de cãrbune si zãcãminte de fier si pãduri, construind, de asemenea topitorii si calea feratã Simeria – Petrosani (1867 – 70), prelungitã în 1867 pânã la Petrila”, mai aratã aceleasi informatii.
Câtiva ani mai târziu, în anul 1879 Minele statului, nemaiputând face fata concurentei, au fost închiriate, pe 27 de ani, de cãtre „Societatea anonimã de mine si furnale din Brasov. Presa localã din Brasov face istoria mineritului din Valea Jiului. Un om de afaceri din Brasov a descoperit importanta cãrbunelui din Valea Jiului. Informatiile vremii aratã cã exploatarea huilei din Valea Jiului s-a fãcut încã din anii 1800 numai cu presiuni.
“În anul 1879, profitând de faptul cã transportul pe calea feratã se afla în proprietatea sa, Societatea Anonimã de Mine si Furnale din Brasov a tãiat statului român dreptul de a se mai folosi de vagoane. Ba chiar a recurs la sabotarea minelor concurente. Si, astfel, societatea a fortat mâna statului pe care  l-a obligat sã-i arendeze pe încã 17 ani tot ce însemna industrie minierã în Valea Jiului: mine, muncitori, instalatii de exploatare, cale feratã si coloniile Lonea si Petrosani. 
Schimbând proprietarul, mineritul a luat un nou avânt, deschizându-se zeci de mine noi. Vagonetele ieseau încãrcate de cãrbune ca pe bandã rulantã. Pentru suma de 3.500.000 florini, Societatea Anonimã de Cãrbuni din Salgótarján, a cumpãrat în anul 1894 toate minele si drepturile de arendã ale „Societãtii Anonime de Mine si Furnale Brasov“.
Asadar, bazinul carbonifer a fost sub patronaj brasovean vreme de 37 ani. În anii urmãtori, societatea maghiarã a intrat în conflict cu capitalul francez. Voia sã acapareze toate minele din Valea Jiului. În 1908, minele au intrat în proprietatea statului”, noteazã monitorulexpres.ro.
Informatiile aratã cã la sfârsitul secolului XIX activitãtile miniere din Valea Jiului se desfãsurau în cadrul unor perimetre având suprafata totalã de 8991,5 ha.  Repartizarea pe societãti era urmãtoarea : Societatea Salgotarjan – 5572,9 ha, Societatea Uricani – Valea Jiului – 2713,1 ha, Societatea Valea Jiului de Sus – 705,5 ha. În anul 1920 a luat fiintã Societatea comercialã anonimã românã „Petrosani”, compusã din douã mari grupuri de actionari: grupul alcãtuit din fosta societate anonimã „Salgotarjan” împreuna cu Banque Comerciale Hongroise si un grup format din 19 mari bãnci. Astãzi, minele din Valea Jiului se închid rând pe rând.
Monika BACIU

One thought on “Terenuri revendicate dupã 129 de ani

  • 22 ianuarie 2018 at 21:19
    Permalink

    Foarte interesant,cred ca putini stiau lucrurile astea!Felicitari pentru articol!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *