Valea Jiului tot zonã monoindustrialã

Valea Jiului nu mai este zonã defavorizatã, însã este tot monoindustrialã. Valea Jiului este o zonã captivã si dependentã de o companie generatoare de pierderi, nefiind capabilã sã depãseascã statutul de zonã defavorizatã.
Ministerul Economiei caracterizeazã Valea Jiului ca fiind o zonã fragilã. Statutul de zonã monoindustrialã si-a pus amprenta asupra Vãii Jiului, iar recesiunea economicã a accentuat statutul defavorizat.
“În urmã cu circa 15 ani între centrele ce îsi mentineau încã statutul de monoindustrial ieseau în evidentã cele din judetele Hunedoara si Gorj, în special cele din bazinele carbonifere Valea Jiului si Motru-Rovinari. La polul opus, au dispãrut din categoria oraselor monoindustriale cele din judete Dâmbovita, Prahova, Brasov (exceptii fiind Plopeni si Victoria)”, aratã un document al Ministerului Energiei.
Mai mult, cei de la Ministerul Economiei subliniazã cã eliminarea subventiilor a accentuat problemele Vãii Jiului si nu numai ducând la cresterea somajului, dar si la scãderea numãrului de locuitori.
“Dupã recesiunea economicã, datele statistice privind ocuparea populatiei arãtau o micsorare semnificativã a numãrului de orase monoindustriale, rãmânând în aceastã categorie doar: Mioveni, Borsec, Cugir, Pâncota, Ticleni. Existau studii care mentionau si alte orase mici si mijlocii ce pãstrau un profil monoindustrial, ca de exemplu: Costesti, Sânnicolau Mare (autovehicule si componente auto), Gãesti (echipamente electrocasnice), Victoria (produse chimice), Valea lui Mihai (încãltãminte), Târgu Lãpus si Nehoiu (mobilã), Orsova si Mangalia (constructii navale), Cernavodã, Turceni si Rovinari (industrie energeticã), Uricani, Vulcan, Lupeni, Aninoasa, Petrosani, Petrila (minerit), Otelu Rosu si Câmpia Turzii (metalurgie). Zonele fragile structural se caracterizau prin dependenta populatiei ocupate de o singurã ramurã/subramurã a industriei grele sau chiar de o singurã mare întreprindere generatoare de pierderi în economie”, mai aratã ministerul.
Ne depopulãm
Judetul Hunedoara numãrã din ce în ce mai putini locuitori. Lipsa locurilor de muncã si a perspectivelor de viitor îi determinã pe tineri sã pãrãseascã acest judet. În ultima perioadã din Valea Jiului se pleacã în masã. Mai rãmân pensionarii si cei care au rãdãcinile bine înfipte în acest loc. Sperante de mai bine nu se întrezãresc si lucru dovedit si de statistici.
Dacã în anul 1948 în judetul Hunedoara îsi aveau domiciliul 514.436  persoane, la ultimul recensãmânt din anul 2011, aici mai locuiau doar 418.565 de suflete. În Valea Jiului trãiesc putin peste 120 de mii de locuitori, cei mai multi dintre acestia fiind în Petrosani. Localitatea cu cei mai putini locuitori este Aninoasa. În Valea Jiului Aninoasa este orasul cu cei mai putini locuitori. Nici mãcar 5000 de suflete nu trãiesc în aceastã comunitate micã. Jumãtatea dintre locuitori sunt pensionãrii.
Populatia Vãii Jiului este una îmbãtrânitã. Majoritatea este reprezentatã de pensionari, tinerii plecând la lucru în marile orase sau în strãinãtate. „Populatia ocupatã în sectorul industrial a scãzut semnificativ în regiunea Vest, în mod deosebit în judetele puternic industrializate: Hunedoara si  Caras-Severin, în special în urma disponibilizãrilor masive de personal din sectoarele minerit si siderurgie”, mai aratã documentul ministerului Economiei. Strategia statului este de a atrage investitii strãine si de a sprijini IMM-urile în vederea atragerii de fonduri europene.
Monika BACIU

Advertisements

2 comentarii la „Valea Jiului tot zonã monoindustrialã

  • 23 noiembrie 2017 la 08:42
    Permalink

    Povesti cu Strategi si Strategii bune de adormit copii. Am citit cateva strategii platite din bani europeni, sper, care incepeau cu istoric, cu situatia actuala cu ceva date sociologice si cu propuneri de dezvoltare teoretice, nimic concret. Si semanau intre ele. Bune pentru isoria si geografia locurilor. As vrea sa aflu unde se pot dezvolta afaceri, unde sunt terenuri cu infrastructura si utilitati in Valea Jiului ? In ultima saptamana am citit in presa hunedoreana despre circul cu terenuri in orasul Hunedoara si ne-am adus aminte de DHS, de Continental care cauta terenuri in Vale si acum este la Timisoara. Nu pot sa uit vorbele unui Primar din Vale care cu bucurie mi-a spus ca a facut un studiu si proiectantii i-au spus ca in zona sunt cele mai mari si mai pretabile zone de ski din tara. Cand l-am intrebat unde, si daca e curent, apa , posibilitati de canalizare si tot ce se cere pentru o Zona Turistica, discutia s-a incheiat. In Valea Jiului turism se face mai mult iarna, sunt ceva initiative BUNE dar e greu deoarece nu avem un aeroport in apropiere, CFR e cum e , drumul pe Defileu nu stiu cand va fi gata. Vrem solutii concrete .

  • 24 noiembrie 2017 la 12:17
    Permalink

    strategie, strategie… ce-mi faci tu mie?
    parca mi-am citit propriul referat de acum zece ani, care era copiat dupa un altul cu zece ani mai vechi.
    ce vremuri… ce viitor pentru valea jiului… totul inflorea, oamenii ar fi urmat sa fie veseli si fara griji si sa stea la pensiune cu banii castigati din cules de fructe de padure, ciupercute si plane medicinale. si turismul……

Comentariile sunt închise.