Câti bani vor fi alocati dezvoltãrii turismului în 2018?

Bugetul de stat pentru anul 2018 urmeazã a fi aprobat în câteva sãptãmâni. Documentul va arãta ce domenii vor beneficia de fonduri pentru investitii. Va primi sau nu turismul din Valea Jiului fonduri pentru continuarea lucrãrilor? Turismul din Valea Jiului trebuia sã devinã o alternativã viabilã la minerit, însã pânã acum acest lucru nu s-a realizat.
În acest sens, senatorul PNL, Carmen Hãrãu, vrea sã afle de la prim-vicepremierul României, dar în acelasi timp si ministru al Dezvoltãrii, Paul Stãnescu, câti bani s-au alocat în acest an turismului, dar mai important ce sume sunt previzionate pentru anul viitor.
“În Valea Jiului (municipiile Petrosani, Vulcan, Lupeni) s-au dezvoltat domenii schiabile pentru cã studiile efectuate au arãtat cã zona este una cu potential, este minunatã si atrage în fiecare an tot mai multi turisti. Totodatã, s-a dorit ca odatã cu dezvoltarea acestor domenii schiabile sã se încerce si rezolvarea unor probleme de ordin social, respectiv crearea unei alternative la minerit. Problema noastrã este cã mineritul merge tot mai rãu, se închid mine, se produc accidente tragice, se disponibilizeazã sute de mineri anual, dar nici turismul nu stã mai bine din punct de vedere financiar. Din aceste motive, vã rog sã îmi comunicati câti bani s-au alocat în anul 2017 pentru fiecare localitate cu domeniu schiabil, în parte, dar si mai important consider cã este sã mã informati cu privire la câti bani intentionati sã alocati în anul 2018”, aratã senatorul PNL, Carmen Hãrãu în interpelarea adresatã ministrului Dezvoltãrii.
Din sute de milioane care trebuiau alocate pentru dezvoltarea turisticã în Valea Jiului au fost alocate doar câteva zeci de milioane. Aproape 600 de milioane de lei a fost valoarea proiectelor pentru dezvoltarea statiunilor montane Straja si Parâng, iar sumele alocate sunt de ordinul zecilor de milioane de euro. Curtea de Conturi a publicat sinteza Raportului de audit al performantei fondurilor alocate prin bugetul Autoritãtii Nationale pentru Turism pentru dezvoltarea si promovarea turisticã.
Raportul aratã cã fondurile alocate pentru dezvoltarea proiectelor turistice din Valea Jiului sunt insuficiente. Cele mai mari întârzieri sunt constatate în ceea ce priveste dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng.
“Raportat la gradul de finalizare, din cele 68 proiecte de investitii în turism, în valoare de 1.662.988 mii lei, pentru care au fost efectuate plãti atât de la bugetul de stat cât si de la bugetele locale în sumã totalã de 1.090.163 mii lei: – 59%, respectiv 40 de proiecte de investitii au fost finalizate pânã la finele anului 2012, valoarea contractatã de autoritãtile publice locale pentru realizarea lor ridicându-se la suma de 543.987 mii lei, ceea ce reprezintã 33% din valoarea totalã a proiectelor, iar plãtile au fost de 522.118 mii lei, ceea ce reprezintã 48% din valoarea totalã a plãtilor efectuate; – 13%, respectiv 9 proiecte de investitii au fost finalizate în perioada auditatã (2013- 2015), valoarea contractatã de autoritãtile publice locale pentru realizarea lor ridicându-se la suma de 77.555 mii lei, ceea ce reprezintã 5% din valoarea totalã a proiectelor, iar plãtile efectuate au fost de 77.503 mii lei, ceea ce reprezintã 7% din valoarea totalã a plãtilor efectuate; – 28%, respectiv 19 proiecte de investitii se aflã în derulare, valoarea contractatã de autoritãtile publice locale pentru realizarea lor ridicându-se la suma de 1.041.446 mii lei, ceea ce reprezintã 63% din valoarea totalã a proiectelor, iar plãtile efectuate au fost de 490.542 mii lei, ceea ce reprezintã 47% din valoarea totalã a plãtilor efectuate”, aratã raportul de sintezã.

Astfel, în ceea ce priveste dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng, suma totalã conform contractului de lucrãri ar fi trebuit sã fie de 351.782.000 de lei si s-au fãcut plãti în valoare de 59.163.000 de lei. Potrivit aceluiasi raport este nevoie de o diferentã de 292.619.000 de lei. Lucrurile stau mai bine în ceea ce priveste dezvoltarea domeniului schiabil Straja. Aici suma totalã conform contractului de lucrãri a fost de 200.503.000 de lei si s-au plãtit 122.069.000 lei, mai fiind necesarã o diferentã de platã în sumã de 78.434.000 lei.
Acelasi raport aratã cã “au fost situatii în care lucrãrile au fost sistate din lipsã de fonduri: Consiliul Local Bãile Govora, judetul Vâlcea – obiectivele “1. Reabilitarea casei de culturã în vederea amenajãrii muzeului balnear 2. Constructie centru de informare turisticã si bazã de kinetoterapie ”; Consiliul Judetean Bihor – obiectivul “Centrul pentru Sistem de informare turisticã si bazã salvamont la Vadul ”; Consiliul Local Bãile Herculane, judetul Caras-Severin pentru toate investitiile demarate prin HG 120/2010; Consiliul Sinteza Raportului de audit al performantei fondurilor alocate prin bugetul ANT pentru dezvoltarea si promovarea turisticã a României Pagina 43 din 64 Judetean Cluj, – obiectivul de investitii “Schi în România, statiunea Bãisoara”; Consiliul Local Petrosani, judetul Hunedoara; Consiliul Local Câmpulung Moldovenesc, judetul Suceava, – la obiectivul “Schi în România, statiunea Câmpulung Moldovenesc”.
Deficiente
Raportul constatã mai multe deficiente. Cele mai mari abateri în ceea ce priveste domeniile turistice din Valea Jiului s-au constatat în statiunea montanã Straja.
“Urmãtoarele UAT-uri au precizat cã au existat situatii de întârziere la platã, respectiv: Consiliul Local Lupeni, Straja, judetul Hunedoara (au fost solicitate penalitãti de întârziere în sumã de 22.119 mii lei); Consiliul Local Cãlimãnesti, judetul Vâlcea; Consiliul Local Sovata, judetul Mures. S-au acceptat si plãtit situatii de lucrãri ajustate cu inflatia, fãrã ca aceastã operatiune (clauzã) sã fie prevãzutã în documentatia de atribuire, fapt ce a generat efectuarea de plãti nelegale în sumã de 1.756.312 lei; Efectuarea de plãti în sumã de 3.483.594 lei reprezentând penalitãti de întârziere, determinate prin aplicarea unui procent de 0,1% pe zi de întârziere la valoarea facturilor neachitate la termen, în conditiile în care, prin contractul cadru anexat la documentatia de ofertã se prevedeau penalitãti de 0,01% pe zi; Efectuarea de plãti nelegale în sumã de 337.938 prin acceptarea unor diferente de pret pentru consumuri de material si transport, fãrã a se nominaliza materialele la care se referã aceste diferente, a cantitãtilor si a pretului unitar al acestora”, mai aratã raportul.
În ceea ce priveste deficientele din Parâng acestea sunt  de ordin organizatoric, “dotãrile achizitionate si plãtite de cãtre beneficiar nu au fost receptionate si înregistrate în contabilitatea entitãtii, desi în fapt ele functioneazã, fiind amplasate pe pârtia din domeniul schiabil Parâng”, mentioneazã raportul Curtii de Conturi.
Monika BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *