Scrisoare din Danemarca / FOTBALUL COPILÃRIEI MELE

Oare fotbalul lupenean va apune odatã cu mineritul din oras ? Cum putem rãspunde la aceastã întrebare ? Desigur, putem susoti pe la colturi dar cu sigurantã cã nu vom stii care va fi soarta echipei din Lupeni.
Rãmânem în zona fotbalului unde vedem o ameliorare a acestui sport. Se pare cã echipa din Lupeni are o perioadã de ascensiune si în viitor sperantele sunt mai mari pentru cetãtenii de aici. Dar trebuie sã fim constienti cã echipa mai are mult de lucru pânã se va ridica la valoarea de altãdatã a emblematicului club lupenean. Dupã cum bine stim cu totii Hercules Lupeni este o echipã relativ nouã, creatã în anul 2011, în urma desfiintãrii clubului Minerul Lupeni, dupã ultimul meci cu C.S. Mioveni la data de 2 octombrie 2009, pierdut cu 0-3 de Minerul Lupeni. Mã duc cu gândul la echipa Minerul Lupeni care m-a încântat pe parcursul copilãriei si adolescentei mele. Se simtea spiritul de sãrbãtoare al fotbalului local iar stadionul era mereu plin când echipa gazdã evolua pe teren propriu.
Mergem si la perioada de glorie a echipei Minerul Lupeni, echipã fondatã în anul 1920, care a ajuns sã joace în divizia A între anii 1959-1963. Cea mai bunã performantã a fost sferturile de finalã ale Cupei României. Performanta a fost reusitã în anul promovãrii Minerului din Lupeni, care de-a lungul timpului a mai avut denumirea de Jiul Lupeni, Partizanul Lupeni, Flacãra, Energia si nu în ultimul rând C.S.M. Lupeni.
Aceastã performantã a avut la bazã reusita unor jucãtori ca Nemes, Creiniceanu, Kiss, Mihalache, Siklay, Homan si multi altii care au reusit sã se batã de la egal la egal cu mai marile echipe ale fotbalului românesc.
Revenind acum la echipa Hercules Lupeni, condusã de oameni cu suflet mare , cu spirit sportiv, rãmâne de vãzut dacã Harangozo, Ciocârlan, Ciorâia & Co. se vor ridica la asteptãrile si la nivelul jucãtorilor care au fãcut performantã la acest legendar club din Lupeni.Se pare cã mai este mult de muncã, dar sperãm cu toti cã vom avea din nou un fotbal de calitate în acest mic orãsel de munte. Legat de baza sportivã avem o mare deziluzie, stadionul aratã ca dupã un rãzboi din Kosovo, iar terenul de antrenament este asediat de containere de reciclare a deseurilor. Oare locul lor este acolo? Cei care sunt în mãsurã cred cã ar trebui sã ia o decizie, sã dea o altã întrebuintare terenului pe care se depoziteazã containerele. Sperãm sã vedem în viitor acelasi spirit de sãrbãtoare a fotbalului lupenean.
Ioan Sorin Dumitras – Copenhaga, Danemarca

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *