Complexul Energetic Hunedoara a fost singurul producãtor de energie electricã, care a primit anul trecut decizii de cantitãti reglementate pentru rezerva secundarã si rezerva tertiarã rapidã. Informatia este furnizatã de ANRE.
Astfel, CEH este singurul producãtor care a beneficiat de servicii de sistem, lucru care l-a ajutat în balanta financiarã. Este un fel de ajutor mascat spun specialistii. Preturile la care a vândut CEH energia pentru rezerva secundarã si rezerva tertiarã rapidã a fost între 29,38 lei/h*MW si 81,45 lei/h*MW.
“Singurul producãtor care a primit în 2016 decizii de cantitãti reglementate pentru rezerva secundarã si rezerva tertiarã rapidã a fost CE Hunedoara, cu tarife reglementate de 73,32 lei/h*MW în perioada ianuarie-iunie 2016 si 81,45 lei/h*MW în iulie-decembrie 2016 pentru rezerva secundarã, iar pentru rezerva tertiarã rapidã cu tarife de 35,25 lei/h*MW în perioada ianuarie-iunie 2016 si 29,38 lei/h*MW în perioada iulie-decembrie 2016”, aratã raportul ANRE.
ANRE mai aratã cã pentru rezerva tertiarã lentã au fost emise decizii mai multor producãtori din tarã, însã doar pentru perioade scurte. CEH a fost singurul producãtor de energie care a primit decizii de cantitãti reglementate.
“Pentru rezerva tertiarã lentã, ANRE a emis decizii de cantitãti reglementate pentru mai multi producãtori, cu valori diferite ale tarifelor aplicate. Astfel, dacã pentru CE Hunedoara, care a primit decizii de cantitãti reglementate pe acest tip de rezervã pentru toate lunile din an, tariful reglementat a fost de 33,13 lei/h*MW în primele 6 luni si 27,21 lei/h*MW în ultimele 6 luni, pentru ceilalti producãtori au fost emise decizii doar pentru primele 2 luni din 2016, cu tarife reglementate de 28,39 lei/h*MW pentru CE Oltenia, 25,82 lei/h*MW pentru Veolia Termo Prahova, 25,10 lei/h*MW pentru Electrocentrale Bucuresti si 24,60 lei/h*MW pentru Electrocentrale Galati. Preturile rezultate în urma desfãsurãrii licitatiilor pentru rezerva de reglaj secundar au variat pe parcursul anului, cu valori mai mari în perioada ianuarie-aprilie 2016 fatã de cele rezultate în urma licitatiilor din perioada mai-decembrie 2016, desi cantitãtile achizitionate prin licitatie pe acest tip de rezervã au fost similare; intervalul de variatie a preturilor înregistrate a fost de 28,97-87,83 lei/h*MW. În cazul rezervei tertiare rapide plajã de variatie a preturilor este mai micã, situându-se în intervalul 23,81-40,43 lei/h*MW; în primul semestru al anului preturile stabilite în urma licitatiilor au variat în jurul valorilor de 35-40 lei/h*MW pentru ca în a doua parte a anului acestea sã scadã, chiar si sub 30 lei/h*MW. Pentru achizitia cantitãtilor de rezervã tertiarã lentã, preturile stabilite în urma licitatiilor au variat în intervalul 4,99-20 lei/h*MW”, mai aratã raportul.
Nu se pot lipsi de CEH
Datele oficiale aratã cã, la acest moment, Sistemul Energetic National nu se poate lipsi de Complexul Energetic Hunedoara.“Pe componenta reglementatã, participantul dominant pentru toate tipurile de rezerve a fost CE Hunedoara, o parte din cantitãtile pentru rezerva secundarã si tertiarã rapidã fiind cesionate producãtorului hidro. Pentru rezerva tertiarã lentã, au primit decizie de contractare a cantitãtilor reglementate în perioada ianuarie-februarie 2016 si alti 4 producãtori (CE Oltenia, Electrocentrale Bucuresti, Electrocentrale Galati si Veolia Termo Prahova). În celelalte luni din an, CE Hunedoara a fost singurul furnizor de rezervã tertiarã lentã care a primit cantitãti reglementate prin decizie a presedintelui ANRE. Pe componenta concurentialã, ca si în anul precedent, dominantã a fost achizitia de la producãtorul Hidroelectrica pentru rezerva secundarã si cea tertiarã rapidã si cea de la Romgaz în cazul rezervei tertiare lente. Fatã de participantul dominant, la licitatiile organizate au mai participat 4 producãtori în cazul rezervei secundare, 8 în cazul tertiarei rapide si 3 în cazul tertiarei lente, ponderile cantitãtilor câstigate pentru furnizarea de servicii tehnologice de sistem fiind însã mult mai mici”, aratã raportul mentionat. Raportul mai aratã cã productia de energie a scãzut în anul 2016, fatã de anul 2015, iar mai multi factori sunt responsabili de aceasã scãdere. “Comparatia cu valorile de energie electricã livratã raportate de producãtorii cu UD în anul 2015 indicã o usoarã scãdere (cca. 1%) a cantitãtii livrate la nivelul SEN. Scãderi de cantitãti s-au înregistrat în special la productia pe bazã de cãrbune, combustibil nuclear (determinatã de perioadele de opriri programate ale ambelor unitãti nucleare) si sursã eolianã, în timp ce productia din sursã hidroenergeticã a crescut cu aproape 1,5 TWh (reprezentând un procent de crestere cu 9% fatã de nivelul din 2015), pe fondul cresterii fatã de cea din anul precedent a rezervei de energie în principalele lacuri de acumulare. În fapt, dacã la începutul anului 2016, nivelul în lacurile de acumulare s-a situat sub nivelul ultimilor 3 ani, începând cu al doilea trimestru valorile acestui indicator au fost din ce în ce mai mari, atingând nivelul anilor 2013-2014. Scãderea productiei pe bazã de cãrbune poate fi explicatã în contextul dificultãtilor financiare cu care s-a confruntat CE Hunedoara, a intrãrii în insolventã si ulterior a declansãrii procedurii de faliment pentru RAAN, a disparitiei Electrocentrale Oradea (înlocuit la nivel local de Termoficare Oradea, producãtor axat pe gaze) si de problemele de contractate a energiei electrice întâmpinate de CE Oltenia”, aratã raportul ANRE. Societatea energeticã hunedoreanã a participat si la piata de echilibrare. Participantii la piata de echilibrare care au furnizat STS în lunile din 2016 au fost Hidroelectrica, CE Oltenia, CE Hunedoara, OMV Petrom, Electrocentrale Bucuresti, Romgaz, Electrocentrale Galati, Veolia Energie Prahova, Veolia Energie Iasi, Bepco si Electroenergy Sud.Complexul Energetic Hunedoara a produs 1367 GW de energie electricã pe parcursul anului trecut.
Monika BACIU
