Eficientizarea CEH în VORBE

Încã din anul 2009 se stia faptul cã înfiintarea CEH nu înseamnã continuarea activitãtii miniere.  Înfiintarea Complexului Energetic Hunedoara nu a însemnat, de la bun început, continuarea activitãtii miniere. Complexului Energetic Hunedoara  este o companie energeticã din România, înfiintatã în  septembrie 2012 prin fuziunea dintre Electrocentrale Deva si Electrocentrale Paroseni.

Adriean Videanu, 2009 – “Scopul realizãrii companiei energetice nu este garantarea continuitãtii activitãtii de exploatare a huilei din bazinul Vãii Jiului”
Încã din anul 2009, ministrul Economiei, Adriean Videanu sublinia faptul cã înfiintarea acestei entitãti nu înseamnã continuarea activitãtii miniere.
“Scopul realizãrii companiei energetice nu este garantarea continuitãtii activitãtii de exploatare a huilei din bazinul Vãii Jiului, iar demararea unui amplu program de investitii depinde de profitabilitatea noii companii pe piata concurentialã a energiei electrice si credibilitatea acesteia în fata potentialilor creditori”, spunea ministrul Economiei, Adriean Videanu în anul 2009, cu trei ani înainte de realizarea societãtii energetice.

Constantin Nitã, 2013 – “Reorganizarea Companiei Nationale a Huilei SA Petrosani a avut ca obiectiv principal continuarea activitãtii de exploatare a zãcãmântului de huilã din Valea Jiului”
Patru ani mai târziu, ministrul delegat pe probleme de Energie, Constantin Nitã, sublinia cã înfiintarea CEH înseamnã continuarea activitãtii miniere din Valea Jiului si mai mult decât atât promitea investitii în acest sector.
“Reorganizarea Companiei Nationale a Huilei SA Petrosani a avut ca obiectiv principal continuarea activitãtii de exploatare a zãcãmântului de huilã din Valea Jiului. Departamentul pentru Energie urmãreste programul investitional al noii structuri organizatorice, care prevede atât investitii în sectorul minier în vederea reducerii costului pe Gcal, cost care are o pondere de 80% în costul Mwatt-ului, cât si în sectorul energetic în vederea încadrãrii, pe de o parte în parametrii de mediu, iar pe de altã part în reducerea costului pe Mwatt, pentru a fi competitivi pe piata de energie”, spunea în anul 2013 Constantin Nitã, ministrul Energiei.
Tot în anul 2013, ministrul Constantin Nitã vorbea de asigurarea finantãrilor pentru investitiile din domeniul minier. “Chiar si strategia de privatizare prin metoda majorãrii de capital social, prin aport de capital privat al CEH, aprobatã prin HG nr. 86/2013, urmãreste prioritar asigurarea finantãrii proiectelor investitionale atât în domeniul minier, care sã vizeze solutii tehnologice menite sã creascã productivitatea si siguranta muncii în subteran, cât si în domeniul energiei, astfel încât sã se atingã obiectivele de rentabilitate si eficientã economicã”, mai spunea ministrul Nitã  în anul 2013.

Rãzvan Nicolescu, 2014 – “Trebuie sã creascã performanta acestei societãti”
În anul 2014, într-o vizitã în Valea Jiului, ministrul Energiei de la acea vreme, Rãzvan Nicolescu spunea cât de important este cãrbunele. Tot el sublinia cã se cautã solutii pentru ca exploatãrile miniere din Valea Jiului sã devinã eficiente.
“Din punctul nostru de vedere cãrbunele rãmâne un combustibil primar extrem de important pentru  strategia energeticã a României si este  important pentru perioada urmãtoare sã gãsim cu toti solutii,  si Guvernul, si sindicate, si mineri si conducerea Complexului pentru a face exploatãrile din Valea Jiului si Complexul Energetic Hunedoara cât se poate de eficiente pentru cã este clar cã trebuie sã creascã performanta acestei societãti”, a declarat, la Lupeni, Rãzvan Nicolescu,  ministru delegat pe Probleme de Energie”,  a spus în anul 2014,  la Petrosani,  Rãzvan Nicolescu.

Victor Grigorescu, 2016 – “Un drum care sã meargã la salvarea acestui Complex”
Victor Grigorescu, ministrul Energiei în perioada noiembrie 2015 – decembrie 2016 spunea cã  efectivele din  activitatea minierã  sunt subdimensionate. Pe mandatul aceluiasi ministru s-a constituit grupul de lucru care a luat decizia închiderii minelor Lupeni si Lonea.  “Ne-am asumat cu totii un drum anevoios, destul de complicat, dar cred cã ne-am asumat, pânã la urmã, un drum corect. Un drum care sã meargã la salvarea acestui Complex si la identificarea unei solutii care sã fie sustenabilã.  Am început cu Comitetul de mine  pentru cã mi s-a pãrut cã trebuie sã abordãm problema mineritului, în general, nu numai la Hunedoara, pornind de la o evaluare corectã si de la o evaluare care  sã vinã din zona de  profesionalism, din zona de tehnicitate. Concluzia este cã avem nevoie de douã grupuri energetice, unul în Paroseni si unul în Deva. Estimarea este  cã aceste douã grupuri ar putea sã sigure, împreunã, 400 de MW si acestor grupuri ar trebui sã le asociem douã mine, cele douã mine pe care le-am identificat ca fiind  viabile din cele  4 care functioneazã în  momentul de fatã. Si am fãcut douã scenarii ca sã ne convingem cã vorbim de viabilitate:  un scenariu fãrã retehnologizãri si un scenariu cu o retehnologizare si investitii.
În ambele scenarii, douã mine – Livezeni si Vulcan – sunt considerate a fi cele viabile. Alte douã mine – Lonea si Lupeni – ar urma, astfel, sã intre într-un program de închidere, program deja existent în Valea Jiului si care este agreat cu Comisia Europeanã”, spunea anul trecut, Victor Grigorescu.

Toma Petcu, 2017 – “Suntem pe cale sã pornim retehnologizarea unor grupuri de la CET Mintia”
În anul 2017, ministrul Energiei, Toma Petcu reia o serie din promisiunile fãcute de fostii ministri ai Energiei. Ministrul spune cã termocentrala de la Mintia va fi modernizatã. „Suntem pe cale sã pornim retehnologizarea unor grupuri de la CET Mintia, dar si conversia unor grupuri pe gaz, împreunã cu compania Israel Electrica Corporation. Suntem în discutii avansate cu aceastã companie, cea mai mare companie de energie din Israel”, a spus Toma Petcu, ministrul Energiei.
Secretarul de stat Doru Visan spune cã pentru unitãtile miniere viabile se lucreazã la un plan de redresare, însã deocamdatã nu a fost identificatã sursa de finantare.  “Într-o lunã voi prezenta un program privind reparatiile, achizitiile si investitiile pe termen scurt si lung. Planul va cuprinde cheltuielile necesare pentru reparatii, investitii si esalonarea. Aceasta este problema (sursa de finantare-n.r.) pe care o vom înainta si o vom analiza cu domnul  premier sã vedem ce finantare putem gãsi. Normalitatea ar fi surse proprii, dar analiza va arãta cât se poate acoperi din surse  proprii si cât avem nevoie”,  a declarat Doru Visan, secretar de stat în Ministerul Energiei.  

Mihai Tudose, 2017 – “Vom încerca sã nu mai închidem mine, ci dimpotrivã sã redeschidem mine”
Acelasi an de gratie, 2017, premierul României, Mihai Tudose, promite cã nu se vor mai închide mine în Valea Jiului si cã Guvernul va reda mândria energeticã a zonei.
“Rezultatele sunt în sensul retehnologizãrii mineritului românesc, a redãrii mândriei Vãii Jiului cu tot ceea ce înseamnã pornind de la siguranta în exploatare, siguranta oamenilor, trecând prin recunoasterea mineritului si a energiei produse pe cãrbune ca element de sigurantã nationalã si ajungând la intrarea minelor de la Complexul Energetic Hunedoara a retehnologizãrii si a  aducerii exploatãrii  în zone de competitivitate. Nu mai dorim ca la anul sã fim în situatia în care suntem anul acesta, în care trebuie sã importãm jumãtate din stocurile de cãrbune pentru iarnã. Vom încerca sã nu mai închidem mine, ci dimpotrivã sã redeschidem mine. Mintia si Paroseniul sã devinã elemente de sigurantã în acest sistem energetic pentru zona aceasta a tãrii”, a spus la Petrosani, prim-ministrul României, Mihai Tudose.   Sunt doar  câteva din declaratiile ministrilor si reprezentantilor Guvernelor României legate de soarta Complexului Energetic Hunedoara. De-a lungul anilor nu  s-au fãcut investitii desi toti ministrii promiteau acest lucru.  
Monika BACIU

One thought on “Eficientizarea CEH în VORBE

  • 24 octombrie 2017 at 19:33
    Permalink

    Daca sar face investiti la EM Vulcan si EM Livezeni atunci ar fi rentabila huila de valea jiului . Guvernul a investit in lignitul (carbune inferior slab calitativ) din Gorj care distrunge mediul inconjurator cu defrisarile din cariere iar reampaduririle sunt putine si costa mult dar asta nu se spune pentru ca sunt pline ministerele de olteni , ca sa arda lignitul de Gorj in termocentralele gorjene se aducea cardune de calitate din Serbia .

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *