Majorãrile salariale din sectorul public pot avea consecinte extrem de grave în ceea ce priveste bugetele primãriilor. Acestea pot intra în incapacitate de platã, pentru cã parte din majorãrile salariale sunt suportate din veniturile proprii ale administratiilor locale. În acest sens, senatorul PNL, Carmen Hãrãu vrea sã afle de la ministrul de Finante care este strategia în acest sens.
“Începând cu data de 1 iulie 2017, au intrat în vigoare prevederile Legii cadru privind salarizarea personalului plãtit din fonduri publice. Asa cum bine cunoasteti, legea a prevãzut un calendar de implementare a majorãrilor salariale, astfel încât primele salarii care au înregistrat modificãri semnificative au fost cele din administratia publicã localã. Trecând peste situatiile profund discriminatorii în care s-a procedat la stabilirea salariului/încadrarea functionarilor din administratia publicã localã, ceea ce ar trebui sã ne preocupe în mod real este capacitatea bugetelor locale de a sustine, în anul 2017, dar si în anii urmãtori, cheltuielile de personal suplimentare. Mai mult decât atât, informatiile care vin dinspre autoritãtile administratiei publice locale, converg în sensul în care, în stabilirea noilor salarii, nu s-a tinut în mod strict cont de resursele bugetare proprii, considerându-se cã atâta vreme cât Guvernul a deschis acest drum cãtre majorãri salariale, acelasi Guvern va sustine financiar, prin cote suplimentare din impozite, prin transferuri suplimentare de la centru cãtre local”, aratã senatorul PNL, Carmen Hãrãu.
Mai mult, senatorul sustine cã sumelealocate de Guvern pentru acoperirea cresterilor salariale sunt total insuficiente, existând riscul ca sute de primãrii sã intre în incapacitate de platã.
“Urmãrind parametrii principali ai rectificãrii bugetare, aprobate în data de 13 septembrie 2017, am constatat cã Guvernul a prevãzut sume suplimentare, care nu pot acoperi, însã, nici pe departe majorãrile salariale semnificative care s-au operat în aceastã varã. Având în vedere faptul cã se concretizeazã tot mai mult riscul intrãrii în incapacitate de platã a sute de administratii publice locale, ca urmare a majorãrilor salariale, vã solicit domnule ministru, urmãtoarele precizãri: care este solutia pe care o preconizati la nivelul Ministerului Finantelor Publice, pentru finalul anului 2017, în vederea preîntâmpinãrii intrãrii a sute de administratii locale în incapacitate de platã? Este de asteptat o a doua rectificare bugetarã care sã regleze eventualele deficite ale administratiilor locale, prin transferuri suplimentare de la bugetul de stat sau prin majorarea cotelor defalcate? Dacã nu anticipati o nouã rectificare bugetarã, atunci situatiile administratiilor locale cu probleme bugetare se va regal prin adoptarea unei hotãrâri de Guvern? Dacã da, care vor fi criteriile în baza cãrora se vor aloca sume pentru echilibrarea bugetelor locale? În conditiile în care în scurt timp veti aproba în guvern proiectul de buget pentru anul 2018, vã rog sã precizati care va fi plafonul de cheltuieli de personal (procent din PIB si sumã absolutã) pe care se va elabora proiectia bugetarã?”, mai aratã senatorul PNL, Carmen Hãrãu în interpelarea adresatã lui Ionut Misa, ministrul Finantelor.
Cele mai afectate de legea salarizãrii vor fi primãriile din orasele mici. Guvernul a tãiat banii de la investitii pentru a suporta cresterile salariale din domeniul public.
Monika BACIU
