Sunt grãsut, dar mã tratez. În tabãrã la Straja

Nu e usor sã treci peste bariere, peste prejudecãti si rãutãti si sã nu mai mãnânci compulsiv, sã tii regim si sã faci sport. Toate se învatã si se educã, în tabãrã la Straja, unde mai multi antrenori, special calificati, vin în ajutorul copiilor supraponderali.

I-am gãsit în jurul unui cos cu mere, în timp ce vorbeau despre nevoia de a mânca, dupã un antrenament istovitor. Au kilograme în plus si o recunosc deschis, iar acesta a fost primul pas spre  rezolvarea si întelegerea problemelor lor. Copiii care vin la Straja în tabãrã s-au lovit de prejudecãtile si rãutãtile colegilor lor, dar aici, alãturi de altii ca ei, învatã sã se accepte. De ce vin? Ne spun chiar ei.  „Îmi place sã fac sport si îmi place adrenalina de a slãbi si de face sport si de a mânca sãnãtos. Am câteva kilograme în plus, dar sunt sigur cã o sã le dau jos, pentru cã am vointã. Este al treilea an când vin în tabãrã aici vara si e foarte distractiv”, mi-a zis Rares Nicolae, un tânãr care avea un picior bandajat, dupã ce, din cauza efortului, s-a lovit la genunchi.

Din grup se remarcã un alt tânãr, Alex, care recunoaste singur cã  e un gurmand. A participat la Masterchef, îi plac dulciurile si se viseazã cofetar. El face prãjituri si le si degustã, dar lupta cu kilogramele o dã la Straja. „ Cum se împacã plãcerea de gãti cu kilogramele în plus? Se împacã bine. Ideea e cã, în timpul anului, mãnânc prostii, ca orice alt copil si încalc regulile unei alimentatii sãnãtoase, dar când ajung aici, reglementez dieta si sã zic cã mã pun pe calea cea bunã. De la Masterchef am tot ajuns la concursuri de gãtit. Îmi place sã gãtesc la nebunie. Îmi plac deserturile si  vreau sã am o cofetãrie, când cresc mare. Îmi place sã le pregãtesc, mã satur cu miros. De obicei nu prea mãnânc când fac prãjituri, doar gust, sã nu zicã oamenii cã îi otrãvesc, dar cu dieta sunt obisnuit, cã tin dietã de când mã stiu. Vin, însã, în tabãra asta cã am nevoie de ea. Si stiti cum e? Initial, esti speriat de bombe, ti se pare cã esti în armatã, dar e destul de amuzant si facem miscare prin jocuri si antrenamente. Tot timpul se râde de mine, dar eu sunt cine sunt eu, iar dacã ei aleg sã  râdã de mine…e alegerea lor”, ne mãrturiseste si Alex Rotaru, un grãsut, pasionat de bucãtãrie, care a reusit sã se împace cu gândul cã e o persoanã importantã, în ciuda kilogramelor în plus.

Cel mai greu e sã vrei, sã lupti pentru a slãbi, sã alergi, sã dai tot ce ai mai bun, dar conteazã si psihicul. Pentru asta, copiii din tabãra de nutritie de la Straja au cu ei psihologul si nutritionistul.

„Mesele sunt preparate în asa fel încât ei sã îsi atingã targetul energetic, care, cu sigurantã, pentru vârsta lor, o sã promoveze un stil de viatã si o crestere optimã.  Mâncarea e pe gustul lor, le place, dar noi nu le interzicem, ci chiar mâncãm si dulciuri, dar prãjituri fãcute în casã, fãrã jeleuri, bombonele, napolitane, ci dulciuri nutritive. Noi nu le interzicem lucruri, iar asta le spunem mereu, cã, pentru o greutate optimã, existã echilibru, dar conteazã proportia în care le consumãm”, spune Ioana Popa, nutritionist dietetician, care vine an de an în aceastã tabãrã. Nu li se cere sã renunte la ceea ce le place, iar cei de aici, îi îndrumã sã se accepte asa cum sunt, ca mai apoi sã  poatã lua decizia de a slãbi. „Toatã lumea are dificultãti si încercãm sã tratãm cauza si nu efectul si, mergând la cauzã, cãutãm sã vedem de ce mâncãm pe fond emotional. Atunci rezolvãm partea emotionalã. Mâncarea este doar combustibil si asta e o idee foarte importantã pe care le-o transmitem.  Mãnânc pentru cã sunt supãrat, de stres, dintr-o cauzã, de fricã, de fericire, de orice, de plictisealã, dar nu de foame. Mergem la baza lucrurilor si vedem de ce ne consolãm cu mâncarea, sau sã rezolvãm  problemele emotionale. Copiii stiu sã fie foarte rãi si aici e un mediu în care toti sunt la fel de grasi si ideea pe care mergem este cã felul în care arãt nu mã defineste. Eu, ca om, sunt asa din multe lucruri si felul în care aratã corpul meu nu zice foarte multe despre mine”, sustine Dana Pop, psihologul echipei.

Toti acesti copii fac sport, aleargã, înoatã, fac cãlãrie si lucrurile par sã se aseze sub forma unor jocuri. Astfel, ei uitã cã sunt grasi si, la final, pe cântar chiar se observã. Tocmai de aceea, instructorii au ajuns în cel de al VIII-lea an de tabãrã.

„Avem cãlãrie, parc de aventurã, piscinã, traseu tematic, avem tubing cu colace si multe activitãti pentru copii. Sunt foarte distractive si noi încercãm sã îi recompensãm dupã antrenamentele grele pe care le facem, sau dupã drumetiile lungi. Venim la piscinã, sau la tubing, cãlãrie, râdem, povestim. Pe lângã miscare, avem si lectii de nutritie, gãtim împreunã, iar acum chiar facem un burger sãnãtos la grãtar. Punem noi carnea pe grãtar, legumele, iar asta îi ajutã mult”, sustine Marius Fodoran, instructor coordonator al taberei.

Copiii pleacã de aici, din tabãrã, cu obiceiuri deprinse. Si unde mai pui cã, în ultimele zile, pãrintii vin si ei la Straja si au posibilitatea sã schimbe între ei pãreri si sã învete sã îsi ajute proprii copii. „Pãrintii sunt invitati în ultimele 4 zile în tabãra de sãnãtate si ei participã la toate activitãtile noastre, inclusiv la miscare, la consilierea  psihologicã si la lectiile de nutritie. Plus cã ei vorbesc între ei si au o problemã comunã si înteleg mult mai bine ce sã facã pe viitor”, a mai spus Marius Fodoran.  Nu mai putin de 23 de copii sunt acum în tabãra de nutritie si sãnãtate de la Straja si ei se mutã în mai multe locatii, în functie de tematica fiecãrei sãptãmâni de tabãrã. Nimeni nu pleacã fãrã sã câstige ceva, dar si cu câteva kilograme mai putin, ceea ce este cel mai mare câstig.

Diana Mitrache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *