Europa dezbate noul pachet energetic. Ministrul Energiei, Toma Petcu, sustine cã noile reglementãri nu sunt în favoarea României. Vizat este sectorul minier si termocentralele care produc energie pe bazã de cãrbune. În acest sens, ministrul sustine cã România ar trebui sã aibã o voce care sã se facã auzitã la nivel european.
„Politicile pe care le promovãm urmãresc urmãtorul scop: sã avem o energie sigurã, durabilã, competitivã si la preturi corecte, dictate de „jocul” între cerere si ofertã, într-un cadru de securitate, solidaritate si încredere. Trebuie sã privim lucrurile asa cum sunt, pentru cã responsabilitatea noastrã este uriasã. Avem un sistem energetic îmbãtrânit, poluant si ineficient. Din 100 de unitãti energetice ale materiei prime, doar 15% mai ajung la consumatorul final. Dar, acest dezavantaj trebuie transformat într-o oportunitate! De aceea am solicitat tuturor companiilor, inclusiv acelora în care statul nu este actionar majoritar, dar are reprezentanti în Consiliile de Administratie, ca minim 20% din bugetele pentru anul 2017 sã fie orientate spre investitii! În prezent, România are un avantaj puternic: un mix energetic echilibrat si diversificat, o productie care poate asigura consumul intern, dar care constituie un factor de stabilitate si în regiune, prin exporturile zilnice pe care le poate realiza”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu, în cadrul conferintei organizate de Focus Energetic. Tehnologiile învechite si depãsite moral sunt doar câteva din problemele cu care se confruntã sectorul energetic românesc. Complexul Energetic Hunedoara nu face exceptie, ba din contrã confirmã cele spuse de ministru.
“Totusi, având în vedere cã în unele zone lucrãm cu tehnologii învechite si depãsite moral, cu consumuri si costuri de exploatare mari, oricât de robust poate pãrea astãzi sistemul energetic national, pe atât de vulnerabil poate deveni în viitor. Mai ales cã perspectiva noului pachet energetic, pe care Uniunea Europeanã îl dezbate, este cel putin îngrijorãtoare pentru România. Dacã va fi adoptat în forma actualã, impactul acestuia se va resimti în mod special asupra sectorului de productie pe cãrbune, cel care s-a dovedit, de fiecare datã, indispensabil pentru România, în perioadele cu consumuri mari, de iarnã sau de secetã. Si astãzi, acum, când vorbim, cãrbunele asigurã circa o treime din consumul intern de energie! Cred cã, în perioada urmãtoare, tara noastrã trebuie sã pledeze, cu o voce si mai puternicã în forurile europene, pentru libertatea fiecãrui stat în a-si decide mixul energetic, în functie de resursele nationale. Pe de altã parte, trebuie analizatã cu mult mai multã aplecare oportunitatea creãrii unei piete de capacitãti pentru acest sector. De altfel, personal nu consider cã sursele clasice de energie si în special cãrbunele se aflã în competitie cu sursele „neconventionale”, regenerabile. Din punctul meu de vedere sunt complementare si asa ar trebui sã fie! Sistemul energetic românesc trebuie integrat la nivel continental si este necesar sã fie bazat pe concurentã si pe utilizarea optimã a resurselor. Eu cred cã România are potentialul sã ofere mãcar o parte din rãspunsurile la actualele provocãri legate de securitatea energeticã europeanã. La orizontul anului 2020, România are sanse reale sã fie un furnizor de securitate energeticã în regiune si sã contribuie la atingerea obiectivelor Uniunii Europene în acest domeniu”, a mai subliniat ministrul. Viitorul Complexului Energetic Hunedoara este incert. Fãrã investitii masive societatea nu poate fi viabilã pe piata de energie.
Monika BACIU
