Ultima intalnire a conducerii Companiei Nationale a Huilei, a sindicatelor din mineritul Vaii Jiului cu ministrul economiei, Ion Ariton, nu a rezolvat nici o problema de fond a muribundei Companii. Pentru functionarea imediata, respectiv livrarea huilei, este de mentionat doar pretul Gcaloriei acceptat de cele doua termocentrale, Mintia si Paroseni, dar acest lucru nu salveaza mineritul din Valea Jiului.

In termenul de 100 de zile, CNH moare in zbateri

Desi CNH este monitorizata de multa vreme, timp in care Guvernantii aveau niste teme de facut, teme date de Fondul Monetar International, Comisia Europeana si Banca Mondiala, Guvernul a reusit sa emita doar o Ordonanta de Urgenta in pragul sarbatorilor de iarna, prin care se stabilesc pasii pentru rezolvarea problemelor din huila. Atat!Reprezentantii celor trei institutii mondiale si europene, sosesc maine, 25 ianuarie, la Bucuresti pe aceasta tema. Nimeni din minister, respectiv directorul general in cadrul Ministerului Economiei si presedintele Consiliului de Administratie al CNH, Sorin Gaman, nu au putut da, de-a lungul timpului, nici un raspuns clar la intrebarile noastre, de fiecare data fiind evaziv prin variante de solutii posibile.

Pana la data de 25 ianuarie, Guvernul si institutiile subordonate trebuiau sa rezolve o parte din cele 12 etape de implementare a mult discutatei solutii pentru viabilitatea CNH. Etapele au termene bine stabilite, intre 7, 12, 15 zile, totalul acestora pana la finalul punerii la punct a acetei ramuri fiind de 100 de zile. Au trecut deja 30 de zile de la emiterea OUG 119 – care prevede pasii ce trebuie urmati conform legii – si nu s-a facut absolut nimic. Ca urmare, CNH moare linistita, pentru ca nu mai rezista 100 de zile. In decursul anului 2010, la presiunea conducerii CNH si a sindicatelor, ministrul Ariton a fost de acord cu solutiile propuse de acestia, dovada multitudinea de protocoale si intelegeri semnate intre parti. Dar, degeaba! Nu au fost respectate nici macar una.

Tehnic e mult de lucru, dar nu s-a facut nimic

Ca sa poata functiona, CNH trebuia sa intre in malaxorul specialistilor de la ministere, respectiv pana acum trebuiau partajate si cuprinse intr-o hotarare de guvern listele cu bunurile viabile si neviabile, apoi ANAF sa preia de la AVAS, printr-un proces verbal de predare primire. Adica, Creantele care fac obiectul preluarii sa fie cele exigibile din evidenta contabila a AVAS, in lei, individualizate in titluri executorii care au stat la baza proceselor verbale de sechestru, neachitate la data incheierii protocolului de predare-primire intre ANAF si AVAS.Creantele preluate urmeaza sa fie asimilate creantelor fiscale,  iar sumele rezultate din valorificarea creantelor preluate de ANAF se vor face venit la bugetul Fondului National Unic de Asigurari de Sanatate etc., etc. si toate astea pentru stingerea datoriilor CNH. Dar din multitudinea acestor chestiuni tehnice pare ca nu s-a intamplat nimic pentru ca la Compania Huilei nu a sosit nici o notificare.Dupa aceasta predare-primire, Guvernul trebuia sa emita o alta hotarare cu privire la infiinatarea unei alte firme care sa cuprinda minele neviabile. Cum termenul de scoatere la vanzare publica este acesta primavara, anuntul de licitatie publica trebuia deja lansat. Nimic din toate acestea nu s-a intamplat! Ca urmare CNH nu poate face nimic, este paralizata de indolenta decidentilor.

Ministeriabilii habar nu au de minerit si nici nu doresc

„Noi murim cu fundul pe carbune, iar ministrul ne vorbeste de proiectul Nabuco”, spun participantii la ultima intalnire cu ministrul Economiei, proaspat venit din concediu, gata odihnit.Vorbele lui Ioan Popescu, liderul Confederatiei Meridian, cum ca „atunci cand le spui, parca vorbesti limbi straine”, nu sunt vorbe in vant. Dejnadejdea responsabililor din Valeas Jiului, dupa fiecare intalnire cu cei de la ministerul de resort, a venit  ca urmare a faptului ca de fiecare data trebuiau s-o ia de la capat cu prezentarea situatiei reale a CNH si propunerile de solutii se reluau iar si iar. Este ca si cum te-ai izbi cu capul in perete fara sa te auda si fara sa te vada cei cu care stai de vorba.si sindicalistii sunt bulversati, dar persevereaza ca poate vor sparge acesta lipsa de interes si uneori de prostie din lipsa de specialisti la nivel inalt, cu functii de decizie.Chiar daca va veni acel ajutorul de stat, nimeni nu stie cum vor fi decontate cheltuielile pe anul trecut ale Companiei, respectiv  cum isi vor recupera banii minele viabile de la cele neviabile pe care le-a sustinut finaciar – salarii, cheltuieli de productie – pentru ca nu exista legislatie in acest sens. Se va proceda, probabil, la o gaselnita, asa cum s-a intamplat cu a doua transa a platilor catre disponibilizati cand guvernantii au exclamat: hopa! In baza carei legi dam banii?? si au emis repede o hotarare de guvern. Sau o data mancata pasarica, ramane mancata si Compania va ramane si pe aceasta latura cu buzele umflate.Ce va raporta Guvernul ca a realizat in legatura cu CNH, nimeni nu stie. Vom vedea maine si in zilele urmatoare.Valea Jiului a pierdut, gradual, sustinerea politicaIn urma cu 20 de ani, la nivelul Parlamentului si al Guvernului Romaniei exista o comisie speciala pentru mineritul din Valea Jiului, lucru confirmat chiar de parlamentarii si specialistii din zona. A fost o perioada cand existau oameni reprezentativi puternici chiar in ministerele de resort si chiar consilieri si parlamentari din randul sindicalistilor. Dar gradual aceasta forta  a scazut prin scandaluri intre conduceri si sindicate, iar unii sindicalistii au palit prin ani de condamnare din diverse motive – de la mineriade la afaceri ilegale. Clar pentru huila din Valea Jiului, care reprezinta 5 la suta din energetica romanesca, nu mai exista nici un fel de sustinere.

Ileana Firtulescu