STUDIU. Municipiul Petrosani renuntã la termoficare?

Administratia localã de la Petrosani a comandat o strategie energeticã pentru localitate. Aceasta relevã faptul cã încãlzirea în sistem centralizat nu este o optiune viabilã. Astfel, una din variante este realizarea a cinci centrale termice pe gaz metan.

Societatea care a realizat strategia energeticã subliniazã cã “productia de cãrbune în România va depinde direct de cererea nationalã de materie primã în sectorul producere de energie electricã, ce acoperã aproape în întregime consumul de lignit si huilã. Rolul cãrbunelui în mixul de energie electricã va depinde de competitivitatea pretului acestui combustibil. Pentru huila consumatã în cadrul CEH, planul de restructurare a companiei aprobat de Ministerul Energiei prevede mentinerea productiei la minele Vulcan si Livezeni”.

“Este important de stabilit încã de la debutul acestui capitol care sunt combustibilii care pot sã devinã interesanti pentru a fi utilizati în sistemul centralizat de alimentare cu energie termicã din Municipiul Petrosani. În primul rând, vor fi analizati combustibilii fosili (gaz natural si cãrbuni), apoi resursele regenerabile (biomasã lemnoasã). Nu se vor analiza deseurile municipale, deoarece este putin probabil sã se poatã acoperi necesarul de cãldurã exclusiv din neutralizarea deseurilor”,  aratã strategia energeticã a municipiului Petrosani. Cei care au realizat studiul energetic subliniazã cã solutia actualã nu este viabilã. “Solutia de alimentare centralizatã nu mai poate continua asa cum este realizatã în momentul de fatã, în primul rând din cauza pierderilor enorme de agent termic (80%) înregistrate pe reteaua de transport. Reabilitarea retelei de transport pe distanta de 16 km este un proiect extrem de costisitor (aproximativ 8 milioane de euro) si dificil de justificat în conditiile unei cereri reduse de cãldurã în sistem centralizat, la momentul actual. La aceste aspecte tehnice se adaugã elemente de naturã juridicã si administrativã, cele douã companii implicate în procesul de transport si distributie a cãldurii pentru consumatorii din Municipiul Petrosani fiind de facto în stare de faliment. Ca urmare, continuarea pe termen lung a modului actual de functionare a SACET este exclusã”, mai aratã raportul. Au fost identificate mai multe solutii pentru continuarea furnizãrii agentului termic în sistem centralizat la nivelul municipiului Petrosani. “În ceea ce priveste combustibilul utilizabil în aceastã sursã nouã, existã mai multe alternative: gazul natural este cel mai comod de utilizat, presupune verificarea modului de racordare la o magistralã de gaze disponibilã cât mai aproape de locatie. Riscurile asociate acestui combustibil sunt date de epuizarea probabilã a zãcãmintelor interne si reglementãrile de mediu care pot sã impunã taxe suplimentare si crescãtoare pe emisiile de gaze cu efect de serã. Biomasa reprezintã o optiune interesantã de discutat, va fi, conform statisticilor oficiale, mai scumpã decât gazul natural, dar nu prezintã riscuri de reglementare cauzate de posibile taxe pe emisiile de gaze cu efect de serã. Alegerea biomasei duce la construirea unui contract pe plan local care sã asigure combustibilul necesar la calitatea cea mai bunã si la un pret rezonabil. Suprafata de stocare a biomasei în curtea centralei poate sã punã problemesuplimentare în ceea ce priveste spatiul disponibil pe teritoriul Municipiului Petrosani. Gestionarea corectã a cenusii provenite din arderea biomasei va induce o problemã suplimentarã fatã de utilizarea gazului natural”, aratã studiul.

2-1

Cãrbunele nu este o solutie de viitor pentru încãlzirea în sistem centralizat.  “Cãrbunele este o optiune dificil de luat în calcul. Restrictiile de mediu asociate arderii cãrbunelui într-un mediu urban fac aceastã solutie tehnic greu de realizat. Riscul asociat taxelor de mediu plãtite pentru emisiile de gaze cu efect de serã este mare. Din punct de vedere al costului combustibilului, cãrbunele este cel mai ieftin, dar eficienta solutiei poate sã fie afectatã de taxarea suplimentarã pânã la a o face prohibitã. Se regãseste problema spatiului de stocare a combustibilului pentru a se asigura stocul necesar pe perioada de iarnã, în vederea eliminãrii întreruperilor în alimentarea cu energie termicã”, mai aratã studiul comandat de administratia localã de la Petrosani.  Deseurile menajere ar putea fi utilizate  pentru realizarea încãlzirii, însã existã o serie de restrictii legate de mediu.  “Deseurile menajere pot sã reprezinte o solutie de interes. O abordare integratã energie-mediu a problemelor din Municipiul Petrosani ar putea genera o solutie în care deseurile sã fie valorificate energetic. Revine problema apropierii centralei de zona urbanã cu restrictii avansate în ceea ce priveste sistemele de filtrare. Este prezentã problema stocãrii deseurilor pentru a gestiona ritmul diferit de aprovizionare a centralei fatã de necesarul de producere de energie termicã. Apare ca noutate problema valorificãrii cãldurii reziduale produse pe timpul verii prin valorificarea deseurilor, cu multiple aspecte economice care nu pot fi neglijate”, mai aratã studiul.Cea mai eficientã solutie pentru producerea cãldurii este gazul metan.

“Solutia semi-centralizatã presupune instalarea mai multor surse de cãldurã, cel mai probabil câte o sursã pentru fiecare cartier din Municipiul Petrosani. Reapare problema spatiului în care vor fi amplasate sursele de producere a cãldurii, de data aceasta cu mai multe probleme, fiind vorba de locatii din imediata vecinãtate a blocurilor si caselor. Municipalitatea trebuie sã gãseascã cele mai bune amplasamente pentru 5 centrale, dupã un calcul de optimizare privind centrul de greutate al consumului de energie termicã din fiecare cartier”, mai aratã raportul. Programul Operational Regional (POR) 2014-2020 este unul din programele aferente Acordului de Parteneriat 2014-2020, prin care se pot accesa fondurile europene structurale si de investitii, în concret, cele provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã (FEDR). Programul a fost aprobat prin decizia Comisiei Europene nr. C (2015) 4272/23.06.2015. În conformitate cu Acordul de Parteneriat 2014-2020, Programul Operational Regional (POR) 2014-2020 are la bazã prioritãtile comune de dezvoltare propuse în cadrul Planurilor de Dezvoltare Regionalã (PDR), sintetizate prin Strategia Nationalã de Dezvoltare Regionalã (SNDR), fiind corelat cu celelalte programe operationale pentru aceeasi perioadã de programare si/sau cu strategiile sectoriale/nationale în domeniile sale de interventie, precum si cu alte documente strategice la nivel european (Strategia Europa 2020 privind cresterea inteligentã, durabilã si favorabilã incluziunii).

Monika BACIU

Advertisements