De colectie. Serial. 35 DE POVESTI PENTRU UN STADION LA 35 DE ANI (1982-2017) / EPISODUL 11 / Jiul Petrosani, ÎN CUPA ROMÂNIEI – 1974

Orice microbist, jiulist adevãrat, nu poate uita cã echipa Jiul Petrosani a reusit în anul 1974 cea mai mare  victorie a sa. Minunea se petrecea pe stadionul „Republicii” din Capitalã, pe 23 iunie, când Jiul câstiga Cupa României.

În 1974 se disputa Campionatul Mondial din Germania (federalã). În finala Cupei României, aflatã la cea de-a 36-a editie, nu jucau marile favorite bucurestene – Steaua, Dinamo sau Rapid – poate de aceea nici interesul pentru o finalã cu douã provinciale modeste (Jiul – locul 15 în clasament, Poli Timisoara – locul 7, nou promovatã în A) nu a fost una importantã. Cu toate astea, s-au adunat vreo 12000 de curiosi pe „Republicii”, din care cam 200 erau din Valea Jiului.

DRUMUL SPRE FINALÃ

Sibiu, 16-zecimi: Jiul – Partizanul Bacãu 2 – 1 (Stoichitã, Rozsnyai)

Bucuresti, 8-imi: Jiul – Petrolul Ploiesti 4 – 2 (Rozsnyai 2, Multescu 2)

Bucuresti, sferturi: Jiul – ASA Tg. Mures 1 – 0 (Szucs)

Bucuresti, semifinale: Jiul – Chimia Rm. Vâlcea 1 – 0 (Rozsnyai)

Bucuresti, finala: Jiul – Poli Timisoara 4 – 2 (Multescu 2, Rozsnyai, Szucs)

Jiul Petrosani (antrenor Tr. Ivãnescu): Ion Gabriel – Nitu, Tonca, Stocker, Ad. Dodu – Al. Nagy, Libardi – Szucs, Multescu, Rozsnyai, Stoichitã.

Arbitru: Victor Pãdureanu – Bucuresti.

Promisiune onoratã

De-a lungul timpului, traseul Jiului în Cupa României nu a fost unul dintre cele mai fructuoase. Echipa mai ajunsese în „sferturi” prin 1938 (surclasatã atunci cu 4 – 0 de modesta Victoria Cluj!), în semifinale în 1943 (a cedat cu 1 – 2 în fata lui CFR Turnu Severin) pentru ca în 1972 sã joace finala, pierdutã cu 0 – 2 cu Rapid Bucuresti. Atunci jiulistii si-au jurat cã nu se lasã pânã nu vor aduce Cupa în Valea Jiului, ceea ce avea sã se întâmple doi ani mai târziu, în 1974.

Jiul, echipã… bucuresteanã!

În sezonul 1973 – 1974, Jiul a jucat modest în campionat, clasându-se deasupra liniei de retrogradare, pe locul 15, într-un campionat cu 18 echipe. Si-a început campania în Cupa României cu emotii, 2 – 1 cu  divizionara C Partizanul Bacãu, echipã ce egalase la1 – 1, prin Cristofor (min. 35), dupã ce Stoichitã deschisese scorul în minutul 5! Pânã la urmã, în minutul 63, Bela Rozsnyai l-a „dobândit” pe portarul moldovean Bizbac, Jiul câstigând cu 2 – 1.

“Bombã” la Giurgiu,  Dinamo este eliminatã de SN Oltenita din Divizia C! Urmeazã  8-imile de finalã si      sferturile, ambele în Bucuresti, Jiul bate pe Petrolul Ploiesti si ASA Tg. Mures, ambele din Divizia A. În semifinale, din nou Bucurestiul, 1 – 0 cu detinãtoarea trofeului, Chimia Rm. Vâlcea! În aceastã fazã a competitiei dispare si Steaua din cursã, 1 – 3 cu Poli Timisoara la Sibiu! Se contureazã o finalã provincialã, cu Poli Timisoara si Jiul.

15-1

„Maurii” Si-au fãcut datoria!

Bucurestiul, stadionul „Republicii”, 23 iunie 1974, ora 17:15, arbitrul bucurestean, Victor Pãdureanu dã startul unei finale inedite. Timisorenii, cu Jivan, Pãltinisan, Surdan, Mehedintu sau Bojin, în posturã de mari  vedete. Jiul începe transant, construieste cu rãbdare, cu un mijloc Al. Nagy – Libardi laborios, cu Gigi Multescu sau Rozsnyai mereu în gura portii, cu Tonca si Stocker de netrecut în apãrare.

… În minutul 34 era 2 – 0, apoi se face 2 – 1, Jiul duce scorul la 4 – 1, timisorenii mai au o zvâcnire târzie, prin Bungãu, în minutul 86, pentru 4 – 2. Cu reusitele din finalã, Rozsnyai atinge 5 goluri în Cupa României, Gigi Multescu înscrie 4, Szucs este al al doilea, Mihai „Cocosilã” Stoichitã fusese deschizãtor de drum… „Maurii” îsi fãcuserã datoria!

Cupa la Petrosani, în vitrina lui… Schreter!

A doua zi dupã marea victorie, 24iunie, jiulistii (o parte dintre ei, Ion Gabriel, Nitu, Stoichitã, Gigi Multescu au rãmas acasã, în Bucuresti) au ajuns cu autobuzul la Petrosani, înspre orele serii. Fanii apropiati i-au asteptat în defileu, dar o mare de oameni, peste 5000 au fost în zona stadionului vechi (actualul Parc Central) si a Casei de Culturã a Sidicatelor, asteptându-si favoritii. Jucãtorii Jiului, Tonca, Stocker, Rozsnyai, Al. Nagy, Adi Dodu si ceilalti, au fost purtati pe brate. Nu erau jocuri de artificii sau banchete cu icre negre, dar restaurantele la modã atunci, „Minerul”, „Carpati” sau terasa de lângã teatru, au fost invadate de oamenii bucurosi cã Jiul a reusit marea performantã. S-au bãut sprituri pân’n la ziuã, cu sifon si vinuri de Jidvei, iar Cupa României a  putut fi admiratã sãptãmâni de zile într-una din vitrinele de pe „Corso”, strada principalã, actualul Bulevard 1 Decembrie 1918, eclipsând, parcã stofele cele scumpe, „la metru”, într-unul din magazinele familiei Schreter, la cel cãruia prietenii îi spuneau Bubi. A fost momentul de romantism, care încununa o epopee de peste o jumãtate de veac a echipei alb- negre a Jiului.

GENU TUTU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *