“Unde ni sînt visãtorii?” Aici, aici, se rãzvrãtesc!

Douã manifestãri culturale remarcabile – “Boema Redivivus” si Celebrarea scriitorilor -, care au avut loc la Petrosani, în douã zile diferite, cu abordãri diferite, din care s-au desprins sentimente comune – rãzvrãtirea si dorinta de actiune…

La sfârsitul sãptãmânii trecute au avut loc, la Petrosani, cu ocazia Zilei Mondiale a Scriitorilor, douã manifestãri culturale, care au fost catalogate extrem de importante pentru audientã, dar si pentru cei implicati direct.

Gata cu „boemia clinicã”!

Prima s-a desfãsurat într-un cadru de tinutã prin locatie, atitudine si spiritualitate. În foaierul Teatrului Dramatic

„Ion D. Sîrbu” Petrosani, s-a reluat activitatea Cenaclului Literar „Boema”, dupã o „boemie clinicã”, vorba scriitorului Marian Boboc, un cenaclu care a dat scriitori, profesori universitari, oameni de culturã, în general, de talie nationalã si internationalã. Poetul, filosoful si profesorul universitar Ion Hirghidus a venit cu ideea, iar împreunã cu scriitorul si jurnalistul Marian Boboc au reînnodat firul Boemei, pentru cã „dacã ne vom tine de treabã – bineînteles si prin activitatea pe care o vom desfãsura în numele culturii si nu neapãrat în nume personal, deoarece, pânã la urmã, noi nu însemnãm nimic, dar trebuie sã facem ceva pentru literatura Vãii Jiului – vom putea sã facem multe pe plan cultural. Cel putin sã cinstim memoria unui foarte mare scriitor care se cheamã I.D. Sîrbu, care sã fie mereu pentru mintea noastrã ca un reper”, a precizat Ion Hirghidus.

2-1

Printre versuri, aforisme si epigrame, scriitorii prezenti, în majoritate membrii ai Uniunii Scriitorilor, au vorbit si despre situatia Vãii, despre mineritul care este pe moarte, despre nepãsarea si delãsarea administratiilor locale si judetene, fãrã sã se pronunte nume, ci doar stãri de fapt. Romancierul si dramaturgul prof.Gheorghe Trutã, ale cãrui piese de teatru se joacã pe scenele unor mari teatre din tarã si strãinãtate, are credinta cã dacã si scriitorii, artistii dintre Jiuri s-ar fi fãcut auziti/vãzuti în plan national, poate Valea Jiului ar fi avut altã soartã. “Cum spunea Marian Boboc la început, Valea Jiului are soarta pe care n-o  meritã de fapt, pentru cã dacã si cultural am fi fost mult mai vânjosi, eu cred cã eram respectati si în tarã si în strãinãtate, inclusiv din punct de vedere fizic. Dar faptul cã în acest moment Valea este aproape moartã si noi ne retrezim acum în plan cultural este totusi… un cui bãtut într-un cosciug. Dar uneori e bine sã bati si un singur cui într-un cosciug, decât sã pleci cu capacul desfãcut” – a spus Gheorghe Trutã.

2-2

Presedintele Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor, doctor în filosofie, poet si critic literar, Aurel Pantea, a fost, din nou, la Petrosani, cu ocazia “Boema redivivus”, dar si pentru a înmâna carnetele de membri ai filialei – cea mai activã din tarã – lui Ion Hirghidus si Marian Boboc, scriitori care erau membri ai Uniunii scriitorilor de mai multã vreme, dar care au cerut sã se transfere de la Filiala Craiova, la cea din Alba din motive de “de regãsire a identitãtii creatoare, culturale mai puternice”.

Cu aceastã ocazie au fost lansate douã cãrti, cea a lui Marian Boboc – “Valea Jiului all inclusive” si “Ieri a fost duminicã”, a romancierului, eseistului si publicistului Cornel Nistea. Tot actul de culturã a fost sustinut de cel care a devenit un adevãrat Mecena al Vãii Jiului, Costel Avram, în calitatea sa de presedinte al Asociatei Culturale “Rosa Multiflora” Petrosani, alãturi de un “nucleu de fortã” pe care si l-a constituit –  Dorel Schiopu, vicepresedintele Asociatiei Rosa Multiflora, Daniel Preda, Daniel Moraru si Alexandru Ioan Avram. Costel Avram a fãcut posibilã aparitia mai multor cãrti cu si despre Valea Jiului, întâlniri cu scriitori ai României, cu diverse ocazii, cea mai însemnatã fiind “Colocviul National Ion D. Sîrbu”, care a nãscut si un volum în coordonarea poetului, publicistului si traducãtorului Ioan Lascu, cadru universitar, membru al Uniunii Scriitorilor din România si al Asociatiei Române de Literaturã Comparatã.

Dureri pe muchie de cutit

A doua zi, consilierul local Costel Postolache, sub umbrela PSD Petrosani, a continuat celebrarea scriitorilor, de ziua lor, care a devenit traditie. La manifestare au participat scriitori ai Boemei Redivivus, plus ceilalti oameni ai condeiului, dar si ai penelului si artei fotografice din Valea Jiului. Cu aceastã ocazie, Bujor Bogdan si-a lansat volumul “Cãrbunele – Ultima falie”, ce cuprinde viziunea din interior a istoriei nestiute a acestei zone miniere.

2-3

De aceastã datã, la întâlnirea culturalã, s-a recitat mai putin si fiecare scriitor/artist s-a prezentat.  De fapt si-au prezentat nemultumirile, durerile conturate si cu o searã înainte la Teatrul Dramatic “Ion D. Sîrbu”, dar acum mult mai apãsat, cu propuneri si solutii pentru a revigora Valea Jiului pe latura  culturalã, vorba lui Gheorghe Trutã – sã fie mai vânjosi si la vedere. Cei mai aspri cu nepãsarea si lipsa de viziune a autoritãtilor au fost Ioan Velica, Mihai Barbu – cel care conturase aceeasi idee si la renasterea Cenaclului Boema -, dar mai ales Ioan Lascu si Bujor Bogdan.

Mihai Barbu a multumit organizatorilor cã a fãcut posibilã unirea în idei cu Ioan Velica, cã au meritul de a-i fi creat sentimentul de adeziune la pãrerile acestuia în ce priveste marele nimic fãcut de autoritãti. Se referea la faptul cã  Petrosaniul are o casã de Culturã nefunctionalã si prãfuitã, cã Muzeul Mineritului este prost organizat parcã fãcut sã alunge vizitatorii, cã nu existã o salã de expozitii în care artistii din Valea Jiului sã expunã, iar ca urmare a faptului cã locuitori ai Vãii Jiului îsi fac rost ca în ilegalitate de cãrtile scriitorilor nostri, iar altii nici nu stiu cã existã, a venit cu ideea unui magazin/librãrie unde scriitorii sã-si prezinte si comercializeze cãrtile etc.

2-4

Poetul si publicistul Ioan Lascu pãrea cã este nãpãdit de o amãrãciune profundã. Acestuia nu-i venea sã creadã cã nici acum Petrosaniul si Petrila nu au un bust mãcar al marelui scriitor Ion D. Sîrbu. Acesta a precizat cã scriitorii, oamenii de culturã de aici s-au strãduit sã facã, pe partea lor, tot ce se putea face si a exemplificat. La Craiova, în anul 2009, când a fost celebrat scriitorul petrilean la împlinirea a 90 de ani de la nastere, a trimis scrisori Primãriilor Petrila si Petrosani, cu propuneri pentru amplasarea a douã statui cu Ion D. Sîrbu – una la Petrila, locul  nasterii si tineretii sale, si o alta în fata teatrului de la Petrosani, teatru care îi poartã numele. “Am si rãspunsurile. Amândouã au fost refuzuri” – a spus Ioan Lascu. Acesta s-a arãtat deschis în a se implica în orice proiect cultural, aici, în Valea Jiului, locul sãu natal.

Specialistul în minerit, scriitorul Bujor Bogdan, implicat pânã peste cap în viata cetãtii, în punerea în valoare a locurilor pentru turism, a subliniat la rândul sãu cã pare de necrezut lipsa totalã de simt al datoriei, de simt al valorii acestor locuri din partea administratiilor locale. Unul dintre exemple a fost vestita de acum locomotivã de la intrarea în Petrosani, care asa cum aratã acum este doar un fier vechi, în spatele cãruia este o latrinã. Aceastã locomotivã o poti numi exponat, doar când o placã explicã istoria ei si este iluminatã corespunzãtor. Astfel de “detalii” fac marea diferentã!

2-5

Cu aceastã ocazie am aflat de la artistul fotograf Gigi Nicolau – cel care este cunoscut în tarã si strãinãtate pentru expozitiile sale cu locuri, obiceiuri si traditii românesti, dar si prin implicarea sa în a promova Valea Jiului la nivel national prin albume si pliante de lux – cã la Târgul de Turism 2017, standul judetului Hunedoara a fost unul extrem de apreciat, dar Valea Jiului nu a avut nimic în prezentare. Si totusi, Gigi Nicolau a realizat un pliant de exceptie cu Petrosaniul, structurat pe domenii de activitate – economic, cultural si turism. Se pare cã a dãruit  un exemplar si Primãriei Petrosani…

La final, Bujor Bogdan a reusit sã trezeascã un asemenea interes prin prezentarea fãcutã cãrtii sale “Cãrbunele – ultima falie”, sintetizând fiecare capitol, încât a fost bãtaie pe achizitionarea volumului.   Ceea ce se desprinde din cele douã manifestãri culturale, de la Petrosani, este cã Valea Jiului musteste de talente, de oameni de valoare ale cãror frãmântãri contureazã hotãrârea ca fiecare, pe palierul sãu, sã actioneze. Vorba unui hâtru scriitor care a participat la ambele întâlniri: “dupã astea douã zile, pot sã-i rãspund lui Vlahutã la întrebarea ‘Unde ni sînt visãtorii?’. Aici, aici, se rãzvrãtesc!”

Ileana Firtulescu

Foto: Rolland Szedlacsek & Doina Todor

 

2 thoughts on ““Unde ni sînt visãtorii?” Aici, aici, se rãzvrãtesc!

  • 6 martie 2017 at 22:17
    Permalink

    Scoateti politica din cultura si poate se va vedea diferenta.

    Reply
  • 7 martie 2017 at 17:40
    Permalink

    In primul rand din sala ii vedem pe traditionalii mancatori de rahat,unul umflat si altul cu mustata.Truta,Hirghidus, ce mai spune Lenin? Boboace,ii facusi pe mineri anticomunisti,vai de steaua ta de comunist anticomunist!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *