Studii pentru atragerea turistilor. Administratia locala din orasul Uricani a demarat o licitatie in vederea realizarii unui studiu privind metodele de atragere a turistilor in zona orasului Uricani si a localitatilor componente Valea de Brazi si Campu lui Neag.
Acest studiu are ca scop relevarea cailor prin care valorile circulatiei turistice sa aiba un trend ascendent in viitor pe baza analizei situatiei existente si a implementarii masurilor administrative sau de alta natura care sa sustina acest lucru. Acest fapt trebuie sa conduca in final la dezvoltarea orasului Uricani ca destinatie turistica permanenta. Valoarea estimata fara TVA a contractului este de 84.000.00 RON.
Istoric
Uricani este un oras situat sudul judetulului Hunedoara in regiunea Valea Jiului, pe cursul raului Jiul de Vest.Are o populatie de 10.227 de locuitori. Este cel mai vestic oras din Valea Jiului, fiind situat la poalele muntilor Retezat si Valcan. Este strajuit la nord de masivul Varfu Mare (1509 metri) poreclit si “Cele Trei Stanci”, iar la sud de varful Coarnele care se ridica la peste 1780 de metri.
Aflandu-se la o altitudine de aproximativ 750 metri, orasul Uricani se intinde dealungul vaii de vest a raului Jiu, fiind inconjurat de un relief predominant muntos. Suprafata acestuia contine si vaile paraielor Lazaru, Valea de Pesti, Bilugul, Buta, Balomir si Sterminos, unele dintre cele care alimenteaza raul Jiului de Vest, dezvoltand o bogata retea hidrografica.
Valea de Pesti este principalul parau care alimenteaza lacul de acumulare cu acelasi nume. Cu o suprafata de 10 hectare, lacul are o lungime considerabila si o frumusete naturala iesita din comun. Tot pe albia paraului Valea de Pesti, in amonte, se afla situate Pestera de Gheata si zona Arcanu.
Orasul Uricani constituie una din intrarile in Parcul National Retezat, accesul din partea de sud-est a masivului facandu-se prin zonele raul Lazar – Raul Valea Mariii si Piule – Buta. Poarta a Retezatului, zona Cheile Butii este situata pe flancul sudic al muntilor Retezat, fiind sapata in formatiuni calcaroase inca din perioada jurasicului si ofera o retea vasta de pesteri, izvoare, cascade si baraje naturale. In secolul al XIII-lea, teritoriul pe care se afla orasul Uricani face parte din voievodatul lui Litovoi (Tara Lytua) care cuprinde tinutul Gorjului, Valea Jiului si Tara Hategului.
Un document ce dateaza din 18 aprilie 1461, mentioneaza, printr-un decret al voievodului Ardealului, ca Murzina (Marginea), cneaz de Densus, isi vinde mosiile, printre care si Sylotena (Valea Vacii), un teritoriu de 10 km situat in proportie de 90% pe raza orasului Uricani, in lunca Mailatului.
Un alt document datand din anul 1493, emis de curtea regelui Vladislav al II-lea al Ungariei, arata ca boierul Mihail Cande stapaneste mai multe mosii in aceasta zona, printre care si Campu lui Neag (Nzakmezeu). In anul 1788, Uricaniul este pradat de turcii adalai care iau robi 16 oameni, ii taie capul preotului de la acea vreme si dau foc bisericii.
Prima atestare oficiala a orasului, sub denumirea de Hobiceni-Uricani, este mentionata intr-un document datand din 1818, numele venind de la locuitorii a doua sate, Hobita si Uric, situate la nord, dincolo de munti, in zona localitatii Pui.
In toamna anului 1916, pe perioada Primului Razboi Mondial, orasul este pierdut si recucerit de trei ori de catre armata romana, in cinstea eroilor existand un monument pe varful Tulisa.
Dupa alipirea Transilvaniei la Romania in 1918, numele orasului se schimba in Uricani, iar in componenta acestuia intra si satele vecine Campu lui Neag si Valea de Brazi.
Odata cu sfarsitul celei de a doua conflagratii mondiale si cu instalarea noului regim comunist se amplifica procesul de exploatare a carbunelui superior. Astfel, in 1947 se deschide prima galerie din Uricani, in Plaiu Balomir, si incepe exploatarea industriala a huilei cocsificabile, economia orasului bazandu-se din acest moment pe industria miniera.
In anul 1965 localitatea este ridicata la rangul de oras, avand o populatie de peste 4.000 de locuitori. Intre 1968 si 1970 se construieste, pe locul bisericii vechi, noua biserica ortodoxa a orasului, avand hramul “Inaltarea Domnului”.
Motivatia proiectului
Restructurarea industriei miniere de dupa anul 1997 a afectat in mod grav economia orasului. Astfel au fost inchise pana in momentul de fata exploatarile miniere Campu lui Neag si Valea de Brazi, Uzina de preparare a carbunelui Uricani, exploatarea de cuart din cariera ªiglaul Mare, urmand ca pana in anul 2018, conform acordurilor semnate de Guvernul Romaniei cu Institutiile internationale, sa fie inchisa si E.M Uricani. Acest lucru determina autoritatile locale sa caute alternative pentru ocuparea fortei de munca disponibilizate si a tinerilor care locuiesc in oras.
Bogatia patrimoniului natural, frumusetea deosebita a locurilor si situarea orasului la confluenta masivelor muntoase Retezat-Godeanu si Valcanului sunt cateva dintre atuurile care ar putea consacra zona ca una foarte interesanta din punct de vedere turistic. Prin intocmirea acestui studiu se doreste ca zona Jiului de Vest sa devina o destinatie de calitate si aceasta in toate cele patru anotimpuri ale anului, pe baza patrimoniului sau natural care sa fie valorificat la un nivel superior.
Raul IRINOVICI
