In cazul in care regimul comunist ar fi reusit sa mai supravietuiasca inca 2-3 ani, Valea Jiului ar fi avut si un bazin olimpic de inot. Asa insa, dupa prabusirea „Epocii de Aur” si bazinul din Petrila a intrat in picaj liber. In cei 22 de ani scursi de la momentul „Decembrie 1989” acesta s-a transformat intr-o ruina plina de igrasie si gunoaie.
In urma cu mai bine de doua decenii, la Petrila, a demarat construirea unui complex acvatic in care ar fi urmat sa fie organizate competitii de inot si (poate) partide de polo pe apa. Bazinul, care urma sa aiba dimensiuni olimpice, s-ar fi putut transforma intr-o perla sportiva a Vaii, dar nu a fost sa fie.
Revolta de iarna din decembrie 1989, a adus stoparea lucrarilor dupa care nu au mai fost gasite fondurile necesare finalizarii constructiei. Prin urmare, aceasta, la fel ca si alte constructii „comuniste” a fost lasata de izbeliste, devenind un fel de punct de aprovizionare cu materiale de constructie. In urma cu doar cativa ani un investitor privat a incercat sa schimbe destinatia initiala a ruinei si sa o transforme intr-o fabrica de canapele, dar initiativa a ramas si ea la stadiul de simpla intentie. Prin urmare, cladirea, ajunsa o lada de gunoi, se pare ca nu mai are niciun viitor. Nu de alta, dar investitorii fug de Valea Jiului iar sportul se afla pe ultimul plan in ceea ce priveste interesul oamenilor de afaceri din zona.
Mircea Nistor
