Prezentarea unor candidati ALDE, într-o conferintã de presã ce a avut loc la Petrosani, prezentare coordonatã de presedintele filialei judetene, Mircea Ioan Molot, a fost dezamãgitoare în ce priveste prezentarea unui “proiect politic” de salvare a Vãii Jiului, ca o gogoasã ce pãrea uriasã în conditiile în care zona a “beneficiat” de multe astfel de atentii electorale. Doar candidatii profesori s-au armonizat în discutii, restul au tãcut pentru cã nu au avut loc de presedintele Molot, care s-a vãzut cã era nevorbit de ceva vreme. Discursul a fost acelasi, stiut de ani buni, cât a stat în fruntea liberalilor si a Consiliului Judetean Hunedoara.

Sigur de sine, dar cu acelasi discurs stiut de ani de zile, doar mai politicianist acum având în vedere cã este campanie electoralã, iar scopul este atragerea electoratului, presedintele controversat ALDE Hunedoara, Mircea Ioan Molot, a prezentat sapte dintre cei 11 candidati, la alegerile parlamentare, vineri, 18 noiembrie, la Petrosani. Fiecare candidat s-a prezentat: Virginia Lucaciu, provine din sistemul bancar – pentru Camera Deputatilor; Marius Sanfirisca, economist – pentru Camera Depuatilor; Dorina Nitã, profesor universitar – Senat;  Marius Surgent, economist – Camera Deputatilor; Alin Bena, inginer geolog/jurnalist – Senat; Milu Vladislav, inginer – Camera Deputatilor; Sorin Demeter, profesor  – Camera Deputatilor.

S-au prezentat puncte din programul de guvernare, si pentru cã se aflau în Valea Jiului, fireste cã au lansat ceea ce au lansat guverne la rând si n-a mers, o altã strategie energeticã prin numirea programului gândit de ALDE, “Zonã Economicã de Interes Strategic – ZEIS” prezentat de Alin Bena, în calitatea sa de inginer geolog –subteran, dar cunoscut jurnalist, deci cu impact la public.

“ALDE lanseazã astãzi un proiect politic dedicat Vãii Jiului. Intitulat ZEIS – Zonã Economicã de Interes Strategic – proiectul nostru îsi propune sã repunã în valoare resursele minerale si energetice din aceastã zonã, prin investitii în retehnologizare si cresterea rolului sectorului termoenergetic în asigurarea stabilitãtii Sistemului Energetic National” – a explicat Bena, citid pasaje ale proiectului de pe “tehnologia modernã”, indispensabilul telefon.

Cei care nu au memorie scurtã, dar mai ales nu se lasã înselati de gogosi electorale, stiu cã Valea Jiului a avut Strategie de Dezvoltare, a fost Zona defavorizatã, adicã un rai fiscal, cã s-au bãgat cãrute de bani în tehnologie, de la bugetul de stat, FMI, proiecte finantate de o companie japonezã specializatã în energie, Itochu, în parteneriat cu Kopex, cunoscutul producãtor de echipamente pentru minerit, ba am avut si o mega structurã condusã de un guvernator al Vãii Jiului, structurã ce cuprindea vreo 11 ministere, administratiile locale, oameni de afaceri etc., etc.

Prezentarea fãcutã de candidatul ALDE la Senat te ducea cu gândul cã se vor redeschide mine, nestiind cã închiderea a fost fãcutã în asa fel încât în veci nu vor mai fi deschise – prin prãbusire, doar dacã un nebun ar lua-o de la zero. S-a criticat, pe bunã dreptate, faptul cã pe actualul guvern în doare la bascã de minerit, în Strategia sa Energeticã alocând 5 rânduri huilei, mai precis închiderea minelor Lonea si Lupeni, doar cã propunerea ALDE poartã numele de…  “proiect politic”.

Membrii ALDE,…

… care se autodefinesc liberali adevãrati, uitã cã fostul ministru al economiei Varujan Vosganian a fost învinuit de DNA chiar pe o decizie politicã de acest gen, de “salvare” a unui segment economic cu implicatii sociale majore, exact ca în Valea Jiului. De la momentul respectiv, cei rationali au stiut cã nimeni nu va mai îndrãzni sã ajute zona prin decizii politice. Nicãieri în lume, deciziile politice fundamentate nu sunt învinuite, cercetate de organe… Deci nici ALDE, nici alte partide nu vor face nimic pentru zona minierã aflatã în agonie, ca si alte zone dealtfel, pânã când regulile acestei tãri nu sunt clar stabilite. Se va gãsi cineva care va face o plângere cã un ministru sau altul favorizeazã Valea Jiului si s-a dus naiba si ministrul si asa-zisa salvare a “zonei strategice” …

Este posibil ca Alin Bena, la momentul prezentãrii proiectului politic ZEIS, sã nu fi detinut toate informatiile tehnice, si, chiar cu denumirea de “zonã strategicã”, sã se fi referit la tehnologizarea celor douã mine care vor rãmâne (deocamdatã) în functiune si celor douã termocentrale, Paroseni si Mintia, ceea ce este posibil, dar în nici un caz sigur.

La fel de ambiguu s-a vorbit de întoarcea în teritoriu a unui anume procent din impozitele plãtite la bugetul statului de societãtile locale, lucru care este în vigoare si acum, existã legi în acest sens. Consiliul Consultativ Economic Petrosani mereu vorbeste despre acest lucru, chiar de la înfiintarea sa – 2015.

“Noi plãtim aceste impozite la stat, dar vrem ca acei 42% din TVA, de exemplu, sã se întoarcã la Petrosani conform legii, pentru cã noi aici ne desfãsurãm activitatea. În plus vrem sã stim si cum sunt folositi banii. Primãria are drept de control la societãti, în sensul verificãrii plãtilor cãtre bugetul national de stat pentru a putea sã-si încaseze, sã-si cearã acesti bani” – declara la începutul anului 2016, Constantin Fulga, presedintele Consiliului Consultativ Economic Petrosani (CCE).  Deci, despre ce era vorba?

Pertinente au fost ideile despre armonizarea învãtãmântului cu necesarul de pe piata muncii, despre scolile profesionale cu contracte ferme, despre ateliere scoalã, despre învãtãmântul dual si promovarea Universitãtii Petrosani care este mai apreciatã în lume, prin specialistii formati aici, decât în tarã. Si toate acestea pentru a stabiliza populatia, investitorii…

Am informat, asa, în treacãt, pe cei de la ALDE cã si acest lucru este propus de CCE Petrosani de un an de zile, deci nimic nou sub soare, dar cum ALDE e un partid nou, nu are cum sã le stie pe toate. Doar un exemplu – la punctul 11 al listei cu propuneri ale CCE se spune: “Realizarea unei bãnci de date profesionale a fortei de muncã si necesarul de resurse umane(…)”  CCE asigura si o parte a specialistilor pentru realizarea acesteia, în vederea unor demersuri ulterioare, dar cine sã-i audã, cine sã-i vadã?

Faptul cã existã aceste propuneri din partea ALDE care coincid cu cele ale unor investitori, universitari, specialisti în resurse umane etc., este foarte bine pentru cã… unde-s multi situatia se schimbã. Dar sã nu uitãm cã este campanile electoralã, cã au mai fost idei foarte bune si în alte campanii, dupã care nimic nu s-a întâmplat…

În afarã de profesori si ec. Surgent veniti la Petrosani, care au pãrut o echipã, ei între ei, completându-se pe tema învãtãmântului care sã fie de folos, sã poatã absorbi economia meseriasii si specialistii iesiti de pe bãncile scolilor, ceilalti pãreau cã nu fãceau parte din poveste.

Milu Vladislav a învinuit presa cã a sabotat vizita lui Tãriceanu la Petrosani, desi dacã veneau toti jurnalistii din Vale cu copii, pãrinti, bunici, tot nu ar fi umplut sala Teatrului Dramatic Petrosani, locul unde a poposit presedintele ALDE. Apoi alti doi candidati au tãcut si poate bine au fãcut, atâta timp cât presedintele Mircea Ioan Molot a vorbit despre asumãri, despre sine, despre ce vrea noul partid-adevãrati liberali, a rãspuns la întrebãri etc., dornic parcã sã recupereze scurta pauzã fãcutã în politicã.

Concluzia este cã  la Petrosani au pãrut ca niste novici (sau noi am avut asteptãri mai mari)  în ale campaniei electorale,  în transmiterea mesajelor cãtre electorat, pe care acum le vezi, dar “nu e”…

Ileana Firtulescu