Clãdirile de la mina Petrila, în coadã de peste…

Cele sapte clãdiri ale minei Petrila, au rãmas în coadã de peste. Reprezentantii Ministerului Culturii încã nu s-au pronuntat clar ce mai rãmâne si ce nu din mina Petrila. Blocatã de situatia adminsitratia petrileanã este legatã la mâini si fãrã solutii.

Cafenea în Putul centru sau liftul exterior care sã ducã turistii în vârful clãdirilor de la mina Petrila, sunt douã vise care cel mai probabil nu se vor îndeplini niciodatã. La un an de la închiderea exploatãrii si dupã zeci de deplasãri la Bucuresti pentru salvarea monumentelor industriale istorice din interiorul exploatãrii, situatia nu este clarã. Ministerul Culturii încã nu a decis nimic concret, asa cã administratia publicã localã din Petrila este blocatã.

”În momentul acesta, din pãcate suntem blocati, datoritã faptului cã încã nu am reusit sã salvãm aceste clãdiri, mã refer la cele care sunt în patrimoniul SNIMVJ. Adresele pe care le-am trimis la ministerul energiei, la ministerul culturii sau cel de finante, au rãmas fãrã rãspuns”, a spus primarul orasului Petrila, Vasile Jurca.

Jurca avea anul trecut câteva cãi, cu finantare europeanã pentru modernizarea monumentelor care acum sunt sub semnul întrebãrii.”Încercãm sã facem proiectare si sã depunem o cerere de finantare pentru preparatia veche pe care o avem în patrimoniul consiliului local si sper eu pânã anul viitor sã reusim sã luãm si celelalte clãdiri în administrare pentru a le introduce pe toate într-un  program de reabilitare si ulterior sã fie introduse într-un circuit turistic”, a mai spus Vasile Jurca.  Iar dacã arhitectii strãini, nu au reusit sã convingã reprezentantii statului de importanta istoricã a clãdirilor, o altã firmã de proiectare a fost în teren la Petrila si a fãcut mãsuratori.

”La momentul acesta am avut discutii cu o firmã de proiectare specializatã în clãdiri de patrimoniu, care a si fost si a fãcut mãsurãtori pe aici si o sã în perioada urmãtoare discutii cu ei pentru a vedea în ce fel putem pune în operã ideile lor”, a spus primarul petrilean. Dacã cele 7 clãdiri vor fi fãcute una cu pãmântul, rãmâne de vãzut. În ritmul în care se miscã lucrurile si presati de timpul pus la dispozitie de europeni pentru ecologizarea zonei de la mina Petrila, cel mai probabil clãdirile industriale vor fi rase de pe fata pãmântului.

Adina Pãduraru

Un comentariu la „Clãdirile de la mina Petrila, în coadã de peste…

  • 4 noiembrie 2016 la 01:45
    Permalink

    Povestea asta, inceputa de Ion Barbu, mi se pare de un ridicol maxim, desi multa lume a luat-o in serios.

    Sa bagi bani europeni in niste cladiri nefunctionale, ca sa ce ? Sa faci o cafenea de fite pentru barbu !
    Nu intelegeti ca hotia s-a terminat ? Nu mai tine !

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.