Soarta pecetluitã / Termocentrala Paroseni rãmâne fãrã investitie

Comitetul creditorilor nu a aprobat alocarea sumei de 5 milioane de lei pentru continuarea lucrãrilor de la termocentrala Paroseni. Niciunul dintre membrii comitetului creditorilor Complexului Energetic Hunedoara nu a fost de acord cu plata sumei cãtre CNIM pentru finalizarea investitiei care a ajuns la 96%. Mai exact, 5.026.058,83 lei ar mai fi fost necesari pentru continuarea investitiei.

“Directia Generalã de Administrare a Marilor Contribuabili: Din Informarea cu nr.5243/14.09.2016 transmisã de cãtre administratorul judiciar reiese faptul cã se supune aprobãrii Comitetului creditorilor propunerea de solutionare a situatiei actuale a contractului 142/2010 în vederea anularii suspendãrii si reluãrii lucrãrilor în santier. Astfel, conform informatiilor puse la dispozitie de administratorul judiciar, în baza OUG nr. 22/2015, Complexul Energetic Hunedoara SA a primit în anul 2015 un ajutor de stat individual pentru salvare în suma de 98.476,90 mii lei. Din aceastã transã a rãmas neutilizatã suma de 5.026.058,83 lei.

În vederea deblocãrii situatiei actuale a contractului 142/2010 si a reluãrii lucrãrilor în santier, se propune întreprinderea urmãtoarelor mãsuri: – plata cãtre contractorul CNIM a sumei de 5.026.058,83 lei reprezentând TVA restant, cu conditia ca lucrãrile în santier sã fie reluate imediat dupã efectuarea acestei plati; – diferenta dintre suma restantã de 20.629.670,73 lei si suma plãtitã de 5.026.058,83 lei, respectiv suma de 15.603.611,90 lei, sã fie plãtitã contractorului în rate de cca 1.000.000 lei lunar pânã la sfârsitul anului 2017; – facturile curente emise de contractorul CNIM dupã reluarea lucrãrilor în santier sã fie plãtite din creditul de la BRD si acreditivul IMP/2999 iar TVA-ul din surse proprii în termenul de scadentã conform contractului nr.142/2010. Referitor la mãsurile propuse de administratorul judiciar, respectiv plata cãtre contractorul Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM) a sumei de 5.026.058,83 lei reprezentând TVA restant, cu conditia cã lucrãrile în santier sã fie reluate imediat dupã efectuarea acestei plãti, iar diferenta dintre suma restanta de 20.629.670,73 lei si suma plãtitã de 5.026.058,83 lei, respectiv suma de 15.603.611,90 lei, sã fie plãtitã contractorului în rate de cca 1.000.000 lei lunar pânã la sfârsitul anului 2017, institutia noastrã nu este de acord cu efectuarea acestor plãti, din urmãtoarele considerente: În BPI nr. 15509/25.08.2016 a fost publicat tabelul preliminar al creantelor înregistrate fatã de debitoarea CEH SA, creditorul Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM) fiind înscris la masa credalã cu o creantã anterioarã deschiderii procedurii de insolventã în cuantum de 21.676.176,46 lei – creantã chirografarã. Pe cale de consecintã, apreciem cã plata unor creante rezultate din facturile emise de cãtre furnizori, considerate creante anterioare deschiderii procedurii insolventei este în detrimentul celorlalti creditori garantati/bugetari/chirografari ale cãror creante au fost înscrise în tabelul creditorilor, fiind încãlcate astfel prevederile art. 159 alin. 1 si art. 161 din Legea 85/2014. În conformitate cu prevederile art.5 pct.67 din Legea nr.85/2014 prin tabel definitiv de creante ” se întelege tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar si împotriva cãrora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise în urma solutionãrii contestatiilor.

În tabelul din BULETINUL PROCEDURILOR DE INSOLVENTÃ Nr. 19174/21.10.2016  se aratã suma solicitatã, suma admisã si rangul de prioritate a creantei potrivit prevederilor art. 159 si art. 161″. Creantele înscrise în tabelul definitiv de obligatii constituie baza de raportare a planurilor de reorganizare sau distributie care se întocmesc în aplicarea art. 159 si 161 din Legea nr. 85/2014. În consecintã, creanta anterioarã deschiderii procedurii nu poate fi plãtitã decât dacã este înscrisã în prealabil în tabelul definitiv de obligatii, plãtile putându-se efectua doar conform unui plan de reorganizare confirmat sau unui plan de distribuire între creditori. În ceea ce priveste mentinerea contractului încheiat între CEH SA si Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM), în conditiile existente la data deschiderii procedurii insolventei, renegocierea clauzelor contractuale sau eventual denuntarea acestuia, apreciem cã aceste atributii exced atributiilor Comitetului creditorilor, revenind în mod exclusiv administratorului judiciar. Astfel, în conformitate cu Legea nr.85/2014, Titlul II, Procedura insolventei, cap. I, Dispozitii comune, Sectiunea a 5 a, Situatia unor acte juridice ale debitorului, subsectiunea Situatia contractelor în derulare, respectiv art. 123 – 131, contractele în derulare se considerã mentinute la data deschiderii procedurii, iar, prin exceptie de la aplicarea art.1417 Cod Civil, nu se aplicã scadenta anticipatã dacã intervine deschiderea procedurii. Pentru maximizarea averii debitorului, administratorul judiciar poate sã renegocieze/denunte orice contract încheiat de debitor, cu conditia sã nu fi fost executat în totalitate ori substantial, aceasta fiind una dintre atributiile de bazã ale administratorului judiciar. De asemenea, apreciem cã, în situatia unui contract ce prevede plãti succesive din partea debitorului, administratorul judiciar nu poate fi obligat, pentru mentinerea contractului, sã facã plãtile anterioare, pentru acestea putându-se formula cerere de creantã, conform art. 123 alin. 9, fapt care s-a întâmplat si în cazul de fatã (CNIM fiind înscris la masa credalã, în calitate de creditor chirografar, pentru sumele restante anterioare deschiderii procedurii de insolventã). La acestea se adaugã faptul cã administratorul judiciar are rolul de a supraveghea activitatea debitorului. Notiunea de „supraveghere a activitãtii debitorului” a fost definitã în cadrul art. 5 la pct. 66: „Supravegherea exercitatã de administratorul judiciar, în conditiile în care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, constã în analiza permanentã a activitãtii acestuia si avizarea prealabilã atât a mãsurilor care implicã patrimonial debitorul, cât si a celor menite sã conducã la restructurarea/ reorganizarea acesteia.

De asemenea, Legea nr. 85/2014 stabileste în mod explicit continutul obligatiei de prudentã si diligenta a administratorului judiciar în situatia contractelor în derulare, art. 123 alin. 2 stipulând: „Dacã solicitã executarea contractului, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar se va asigura cã debitorul dispune de fondurile bãnesti necesare achitãrii contravalorii bunurilor sau prestatiilor furnizate de cocontractant.” Fatã de cele expuse anterior, apreciem cã mentinerea contractului încheiat între CEH SA si Constructionnes Industrielle de la Mediterannee (CNIM) în conditiile existente la data deschiderii procedurii insolventei, renegocierea clauzelor contractuale sau eventual denuntarea acestuia excede atributiilor, comitetului creditorilor, revenind în mod exclusiv administratorului judiciar”,  a fost punctul de vedere al  Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili.

Nici Ministerul de Finante nu a fost de acord cu plata celor 5 milioane.

“Statul român prin Ministerul Finantelor Publice prezintã vot negativ cu privire la plata sumei de 5.026.058,83 lei, reprezentând TVA restant cãtre contractorul CNIM din suma rãmasã neutilizatã din ajutorul de stat individual acordat în bazã O.U.G. nr. 22/2015”, aratã procesul verbal al comitetului creditorilor CEH.

CEC Bank unul dintre membrii comitetului creditorilor a fost de acord cu alocarea sumei în vederea finalizãrii investitiei.

“CEC Bank SA este de acord cu efecuarea plãtii în sumã de 5.026.058,83 lei, cãtre CNIM, conform acordului de principiu dat de creditori pentru continuarea si finalizarea investitiilor la SE Paroseni, în sedinta Comitetului creditorilor din 22.09.2016”, mai aratã raportul.

Societatea Nationalã de Închideri Mine a votat negativ motivând cã „actul normativ prin care a fost acordatã aceastã sumã prevedea un termen de platã care a fost depãsit”. În ceea ce priveste primãria Vulcan aceasta s-a abtinut de la vot.

“Cu privire la punctul doi aflat la ordinea de zi, respectiv – Aprobarea plãtii, în suma de 5.026.058,83 lei, cãtre CNIM, conform acordului de principiu, dat de creditori, pentru continuarea si finalizarea investitiilor la SE Paroseni, din sedinta Comitetului creditorilor din 22.09.2016″: Cu majoritate de voturi, nu se aprobã plata sumei de 5.026.058,83 lei cãtre CNIM”, aratã raportul.

Administratorul special al CEH declara cã investitia de la Paroseni ar trebui sã continue.

“Investitia de la Paroseni ar trebui finalizatã având în vedere cã suntem undeva la 96%, ca sã nu ne înecãm cã tiganul la mal, ar trebui sã finalizãm si ar fi bine pentru Paroseni. Mai sunt mici probleme tehnice de agreere de cãtre Ministerul Energiei a sumei respective ca fiind o sumã eligibilã care poate fi accesatã din ajutorul de stat acordat în anul 2015. Dacã mininisterul nu acceptã, noi nu ne putem asuma cã o plãtim noi, cã am semna lucruri penale, iar libertatea e mult mai scumpã decât un lucru de genul acesta. Nu as vedea un impediment în fata Ministerului Energiei de ce nu ar accepta o astfel de sumã, e o sumã care este necesarã si se încadreazã în decizia Comisiei Europene de ajutor de stat pentru functionarea societãtii. A fost o tãrãgãnare, dar nu justificatã cã nu vor sã îsi asume. În situatia putin probabilã a neacceptãrii acestor cheltuieli am ajunge în ipoteza de a nu avea conformitate de mediu”,  a declarat în urmã cu câteva luni, Bogdan Stãnescu, administratorul special al CEH.

Monika BACIU

Advertisements

6 comentarii la „Soarta pecetluitã / Termocentrala Paroseni rãmâne fãrã investitie

  • 25 octombrie 2016 la 19:54
    Permalink

    Vor sa ne scoata in strada !

    Răspunde
  • 25 octombrie 2016 la 20:04
    Permalink

    si cu ce ar ajuta acesti bani daca minele sunt puse pe inchidere?

    Răspunde
  • 25 octombrie 2016 la 22:07
    Permalink

    PNL vrea sa readuca Valea Jiului la statutul de Valea Plangerii.

    Răspunde
    • 26 octombrie 2016 la 10:57
      Permalink

      Asta va repeta la sediul PSD in fiecare zi in timpul procesului de dresaj ???

      PSD-istilor, se pare ca aveti in cap numai coji de banane.
      Din acest motiv credeti ca PNL-ul a ingropat Valea Jiului, sau ca, vreau sa o readuca
      „la statutul de Valea Pangerii”.
      Ba frate, este plina tara asta de cimpanzei, dar cate-o-data am impresia ca i-a comasat dumnezeu pe toti in Valea Jului in sectorul minier si PSD, pe termen nelimitat.

      Luati-vi-l pe Iliescu si returnati-ne judetul!

      Răspunde
  • 26 octombrie 2016 la 11:39
    Permalink

    bani au fost, conducerea ceh a avut chiar 6 luni sa-SI plateasca DATORIA la CNIM dar au deturnat fondurile din ajutorul de stat. 6 luni in care conducerea ceh si sindicatul muntele s-au opus acestor plati. cand te gandesti ca aceasta datorie reprezinta de fapt TVA datorat de ceh statului roman.
    unde este DNA-ul sa ii ascunda pe nica si jujan cei ce au deturnat fondurile ???????????

    Răspunde
  • 26 octombrie 2016 la 17:38
    Permalink

    DNA-ul s-a inscris in partid,in care? vom vedea dupa alegeri

    Răspunde

Lasă un răspuns la miner Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.