Cazinoul Muncitoresc împlineste la finele acestei luni 91 de ani de existentã. Aceeasi vârstã ar fi împlinit si Baia Publicã din Petrosani. Dacã în cazul primei lucrurile stau bine, Baia a dispãrut cu totul.

Amplasatã în colonia de jos a Petrosaniului, clãdirea fostului Cazinou Muncitoresc a început sã fie construitã în anul 1923, având în dotare o salã de spectacole cu 500 de locuri, o bibliotecã cu 1.400 de volume, un restaurant si o sufragerie. Dupã o reprezentatie de probã, cu o proiectie cinematograficã derulatã în ziua de 31 octombrie 1925, Cazinoul a intrat în uz o zi mai târziu, pe 1 noiembrie 1925, cu un mare bal la care au fost prezenti si reprezentantii Societãtii Miniere „Petrosani”. În anul 1938, în  clãdirea Cazinoului functiona cel mai performant cinematograf din provincie, acesta fiind dotat cu un aparat de proiectie pentru film sonor, marca „Thorderson L. M. Chicago”, al doilea de acest tip din tarã dupã cel de la Cinematograful „ARO” din Bucuresti. Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, Cazinoul Muncitoresc a fost desfiintat, clãdirea fiind repartizatã Teatrului de Stat „Valea Jiului”. În timp ce clãdirea fostului cazinou mai rezistã încã peste timp, cea a fostei bãi comunale a dispãrut. Amplasatã vis-a-vis de Cazinou, în acelasi parc, Baia Publicã (Bãile Societãtii Miniere „Petrosani”) avea 46 de dusuri, baie de aburi, baie de aer fierbinte, hidroterapie, 6 bãi cu cadã, terase de odihnã, toate fiind destinate sã asigure servicii gratuite minerilor si familiilor acestora. Clãdirea a fost lãsatã de izbeliste si a dispãrut încet-încet, fiind furat tot ceea ce reprezenta o cât de micã valoare.  În anul 1925, când au fost finalizate cele douã clãdiri, Societatea Minierã „Petrosani” investise deja în ele peste 28 de milioane de lei, bani cu adevãrat „grei” pentru acei ani.

  1. Gânju