Investitori, institutii, asociatii din Valea Jiului iau taurul de coarne pentru dinamizarea economicã a zonei

Consiliul Consultativ Economic Petrosani are mai multe propuneri si viziuni pentru municipiu, ca organism complementar pentru sustinerea administratiei publice locale cu scopul dezvoltãrii economice a localitãtii, dar nimeni nu-l prea ia în seamã neavând statut juridic. Pentru a nu mai pierde bani si pentru a eficientiza folosirea bugetului local, investitorii înfiinteazã Asociatia Comitetului de Initiativã Petrosani, cu statut juridic. Asociatia, un mic patronat, în componenta cãreia vor intra membri din întreaga Vale a Jiului, are ca scop dinamizarea economiei locale prin decizii documentate si realiste ale administratiilor locale, recuperarea banilor ce revin primãriilor din impozitele plãtite de investitori la bugentul centralizat al statului si prin profesionalizarea angajatilor.

Consiliului Consultativ Economic (CCE) al municipiului Petrosani s-a înfiintat în luna august 2015, prin hotãrâre de consiliu local ca organism permanent care îsi propune definirea si sustinerea unei viziuni complementare, în raport cu cea a administraliei publice locale, pentru dezvoltarea economicã a municipiului Petrosani. CCE are aproximativ 60 de membri, investitori mici, mijlocii si mari, Universitatea Petrosani, institutii de cercetare etc.

Sedintele CCE sunt lunare, iar pe ordinea de zi a acestora au figurat probleme si solutii, proceduri si tehnici de management public profesionalizat, propuneri de dezvoltare cu ceea ce existã în municipiu, atitudini si actiuni în fata schimbãrii legislatiei, dar mai ales pe colectarea banului public. Mai precis, oamenii de afaceri si specialistii în economie au propus metode de recuperare a cotei de TVA, sau a impozitul pe profit de la bugetul statului, bani care revin prin lege Primãriei Petrosani.

“Noi plãtim aceste impozite la stat, dar vrem ca acei 42% din TVA, de exemplu, sã se întoarcã la Petrosani conform legii, pentru cã noi aici ne desfãsurãm activitatea. În plus vrem sã stim si cum sunt folositi banii. Primãria are drept de control la societãti, în sensul verificãrii plãtilor cãtre bugetul national de stat pentru a putea sã-si încaseze, sã-si cearã acesti bani” – a declarat Constantin Fulga, presedintele Consiliului Consultativ Economic Petrosani.

În cadrul CCE s-a stabilit cã un mediu prietenos, decent, fiscal vorbind, creat de administratiile locale ar stabiliza investitorii, iar pe cale de consecintã ar stabiliza salariatii si, mai mult, ar creste numãrul acestora. La sedinta din aceastã lunã, octombrie, a CCE Petrosani s-a mers pe aceastã idee, desprinzându-se chiar o hotãrâre. La respectiva sedintã au participat  21 de reprezentanti ai mediului de afaceri, din mediul academic si reprezentanti ai administratiei publice locale. Din partea primãriei au fost prezenti viceprimarul Nicolae Florin si ec. Alin Mihai Gal, de la Directia Economicã a Primãriei – sef Serviciu Constatare si Impunere Persoane Fizice si Juridice. Ordinea de zi a cuprins – Cota de impozitare a clãdirilor nerezidentiale la persoanele juridice – analizã, discutii, propunere pentru Primãria Petrosani; Discutii  cu Primãria Petrosani asupra posibitãtii informãrii personelor juridice cu 30 de zile înaintea expirãrii termenului de evaluare periodicã a clãdirilor; Propuneri de obiective de lucrãri si investitii pentru Bugetul Primãriei Petrosani în anul 2017; Adresã cãtre Primãria Petrosani, pentru nominalizarea a doi membri în cadrul CCE, din Consiliul Local al municipiului Petrosani; Diverse. Fiind vorba în cauzã societãti comerciale, institutii, fundatii, asociatii etc., s-a dezbãtut eficienta folosirii bugetului Primãriei Petrosani, si, printre multe altele, s-au pus în discutie punctele de colectare a deseurilor din municipiu, iar concluzia a fost cã acestea sunt nespatioase, fãrã colectare selectivã, neridicate la timp, respectiv functie de gradul de umplere desi locurile sunt deja stiute, dar si despre atitudinea fatã de cetãteni a angajatilor din administratia publicã localã.

În Valea Jiului, cote de impozitare mai mari ca în Bucuresti si Timisoara

Un punct important pe ordinea de zi a CCE a fost cota de impozitare pentru clãdirile nerezidentiale, în acest sens prezentându-se, comparativ, la ce valoare se ridicã aceste taxe stabilite de consilii locale din tarã si din Valea Jiului, dar si un amplu extras din Codul Fiscal cu referire la aceste impozite. De exemplu, pentru anul 2016, acest impozit este diferentiat în functie de decizia Consiliilor Locale ce poate sã stabileascã un procent de impozitare între 0,2% si 1,3% din valoarea impozabilã a clãdirii, conform Codului Fiscal. Astfel, aceastã cotã de impozitare în câteva orase din tarã este urmãtoarea: Iasi – 0,2%, Ploiesti- 0,2%, Sibiu- 0,3%, Galati- 1,3%, Craiova- 0,2%, Timisoara- 0,6%, Cluj- 1,0%, Bucuresti- 0,2%, Oradea- 1,0%,  Brasov- 0,2%. În localitãtile din Valea Jiului aceste impozite stabilite de consiliile locale sunt: PETRILA – 1,0%; PETROSANI – 1,3%; ANINOASA – 1,3%; VULCAN – 0,2%; LUPENI – 0,2%; URICANI – 1,3%.

În cadrul sedintei au luat cuvântul  Benea Daniel – ELECTRO PROMEX INVEST SRL,  Liliana Duck – EURO JOBS SRL,  Doru Teleche – GENERAL TRANS SA,  Rosca Mihai Radu – R&B IMPEX SRL,  Miches Marian – FROM KEPITEN IMPEX SRL, Rus Adrian – PROFIL ELECTRO SRL, Lupu Dima Lucian – Universitatea Petrosani, Tugulea Cãtãlin – ALY MONIK TUG SRL, Adriana Berchi-  LASCAR SERVCE COMPANY, Robert Dougherty – ESPEPERANZA RECYCLING.

S-a votat propunerea ca valoarea cotei de impozitare pentru clãdiri nerezidentiale la peroanele juridice sã fie între 0,2 – 0,5 %, propunere care sã fie adusã la cunostinta Primãriei. S-a stabilit astfel ca la sedinta din 10 noiembrie 2016, sã fie invitati reprezentanti ai Primariei si ai Consiliului Local pentru a prezenta propuneri si aspecte tehnice pentru unde s-ar putea încadra în bugetul 2017 propunerile CCE-ului. Oamenii de afaceri în frunte cu presedintele Constantin Fulga au specificat încã o datã faptul ca CCE vrea sã sprijine si sã participe efectiv la actiunile Primãriei Petrosani în interesul comunitãtii, prin proiecte comune, initiative si dezbateri constructive.

Se înfiinteazã patronat cu statut juridic în locul “unui for de decor” pentru administratiile locale

În respectiva sedintã s-a analizat situatia documentelor pentru obtinerea personalitãtii juridice a Asociatiei Comitetului de Initiativã Petrosani, documente care în câteva zile vor fi “parafate” de  instantã. “CCE nu are statut juridic, este doar un for consultativ de care nu se prea tine seama, desi din acest Consiliu fac parte si trei consilieri locali care nu prea vor sã vinã la aceste sedinte. Menirea lor este aceea de a informa primarul si consiliul local. Ca urmare, am fãcut demersurile pentru înfiintarea Asociatiei Comitetului de Initiativã cu sediul în Petrosani, dar care se adreseazã întregii Vãi a Jiului, cu membri din toate localitãtile. Va fi ca un mic patronat, care va putea protesta atunci când, spre exemplu, de la bugetul national nu se întorc banii cuveniti primãriilor din impozitele plãtite de noi, cei din Valea Jiului. Apoi putem cere sã ni se prezinte cum s-au cheltuit banii publici proveniti de la noi, pentru cã în mare majoritate bugetele locale se constituie din acesti bani. Vã dati seama cã Primãria Petrosani, cu serviciile aferente, are peste 500 de angajati, iar cu firmele subordonate cred cã sunt 1000. Foarte bine! Dar sã vedem eficienta acestora, sã fie testati profesional pentru cã este foarte important ca o administratie publicã sã aibã oameni bine pregãtiti, pe care sã se bazeze si care sã-i aducã beneficii. Si aici mã refer si la atitudinea fatã de cetãteanul contribuabil. Sunt multe lucruri care se pot face pentru a ridica zona. Vrem doar sã ajutãm, sã sprijinim la ridicarea economicã a zonei noastre pentru cã se poate” – a declarat Constatin Fulga, presedinte CCE.

3-1

“Sunt pasi mici fãcuti pânã acum, a implicãrii societãtii civile în viata comunitãtii, dar din punctul meu de vedere ca si cetãtean, membru al acestui for, fiind secretar al CCE, am un vis, si anume ca aici, la Petrosani, Universitatea Petrosani, Primãria   Petrosani, celelalte primãrii, cu consultarea oamenilor de afaceri si a celor ce pot dezvolta zona, sã facã proiecte pentru atragerea de fonduri europene” – a declarat Viorel Pascu, secretar al CCE.

Ileana Firtulescu

9 comentarii la „Investitori, institutii, asociatii din Valea Jiului iau taurul de coarne pentru dinamizarea economicã a zonei

  • 11 octombrie 2016 la 21:16
    Permalink

    Baa tamitilor ! Un singur lucru este de facut :
    Am muncit peste 18 ani in Spania de la nivel 1 pana la nivel 7, [asta insemna pana in admininistrata locala pe o scara ierarhica] …. si pot sa va spun din experienta proprie, fiecare mic orasel asociat zonei de dezvoltare circulara a Madridului, are o zona industriala de vreo 2 Km patrati, sau mai putin sa nu exagerez, care produce venit pentru localitatea care a dezvoltata acel parc industrial.
    De acolo vin grosu banilor pentru primariile locale si pentru hoti.
    In 2008 Rajoy a spus intr-un discurs: Dezvoltati industria locala manufacturial si mini-industriala. Aduce bunastare locala si nationala. [am vazut cu ochii mei, cum o zona industriala s-a ,,nascut” de la O, in mai putin de un an jumatate cu toate facilitatiile, la cheie !!!! Hale noi cu apa, canal, curent, drumuri decente de access, localuri unde la ora 12-zece se lua masa in pauza obligatorie de-o ora relax obligatorul prin codul muncii, plus firme de securitate de zi si noapte. ]
    Orasele cu industrie monobloc cum este Petrosaniul, pot fi transformate printr-un management intuitiv sa sa nu spun inteligent in zone prospere pentru populatia locala… si de ce nu si pentru cea nationala care in acest moment este: ,,Care este mai tare-n gura o duce cel mai bine”
    Exp: Alexandria a lui Dragnea, unde se duc fonduri pe nimic si pe rahaturi, intr-o zona moarta din puct de vedere economc.

    Răspunde
    • 12 octombrie 2016 la 14:24
      Permalink

      (re)invata limba romana
      eu m-am saturat de stranieri care ne dau lectii.

      Răspunde
      • 12 octombrie 2016 la 20:21
        Permalink

        Uite cum sar de cur in sus PSD-istii ingrijorati de soarta lui Dragnea. Ingrijoratule, iti pute tastatura a PSD. Cum a spus omul ceva de puscariasul cu acte in regula Tov Dragnea, hop si dintr-o data, nu mai inteleg PSD-istii limba romana si au impresia ca-i gresita total din puct de vedere gramatical. Voi nu ati invatat si nu veti invata nimic, haita de gaozari.
        T’ ai dracu de PSD-istii jegosi si penali !

        Răspunde
  • 11 octombrie 2016 la 21:21
    Permalink

    Uniti-va cu toti (primarii , CEH , oameni de afaceri , …) si atrageti fonduri europene nerambursabile pentru modernizarea conductelor de termoficare de la Termocentrala Paroseni pana la usa apartamentelor si cu asta salvati valea jiului ( o parte din cea mai ramas din minerit , Termocentrala Paroseni , Universitatea Petrosani , …) .

    Răspunde
    • 11 octombrie 2016 la 22:32
      Permalink

      Cu respect, dar zonele cu temoficare de stat sau subventionate de stat au cam disparut din zona Madridului. Probabil din nivelu de viata mai ridicat, aceste reminiscente socialiste, nu au mai avut efect si randament economic.
      Polulatia se incalzeste cu gaz subventionat si alternativ:
      Centrale de apartament, [de bloc foarte putine am vazut], seminee, electrice si pe lemen plus alte surse ECO alternative.
      Va o spun din experienta am lucrat in refome timp de de doi ani. In acest timp am vazut foarte multe apartamente, garsoniere, vile, in ce mod sunt incalzite.
      Firma pentru care am lucrat detine la ora actual 1200 de apartamente si alte locatii numai in Madrid.
      Pot sa va spun ca nu vorbesc prostii si poate sa o confirme ori si care a lucrat in reforme in ultimii 15 ani in Spania in orase mari si care nu sunt in zona mediterana centrala- V si S-V spre Portugalia V, care au o clima blanda, pacuta.
      [palmieri, maslini, etc.]

      Răspunde
      • 12 octombrie 2016 la 14:26
        Permalink

        ine ca au scapat de aportul dtale .

        Răspunde
  • 12 octombrie 2016 la 10:43
    Permalink

    Faina dezbaterea. Mino-Nino ai prins ideea, pentru ca ai experienta si stii ca este posibil. Exact ce spui in primul comentariu se poate face de la 0 cu un management destept pentru ca resurse umane locale sint. Cu managementul administratiei locale va fi mai greu pentru ca au calarit-o grupuri de interese, dar se poate rezolva si asta daca se vrea. Valea, Petrosaniul poate trai bine-mersi pe propriile picioare si sa nu mai stea cu mana intinsa ca milogul

    Răspunde
  • 12 octombrie 2016 la 14:27
    Permalink

    am propus sa inlocuim roata 5 cu roata 6. Tot va schiopata pana cand nu schimbam calul ( de la carutaO

    Răspunde
  • 13 octombrie 2016 la 11:02
    Permalink

    Auzi dom’le: Investitori, institutii, asociatii din Valea Jiului iau taurul de coarne.
    Pai de unde coarne, ca i-a rupt coarnele guvernatorul vaii jiului si alti povestitori de basme acum mai bine de 10 ani. Reincalzim aceeasi ciorba?
    Cu termoficarea treaba sta cam asa: hai sa punem toti bani sa ne incalzim si eu va fur banii si daca mai ramane ceva, atunci se mai incalzesc vreo doi smecheri si restul de 20.000 stau in frig si cu banii luati. Apoi, facem un imprumut mare pe care il girati tot voi si eu fur si banii din imprumut si voi nu puteti face nimic pentru ca sunteti inghetati.
    … si bunica voteaza cu iliescu.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.