Municipiile Vãii Jiului – un fel de cluburi închise, Simeria – de douã ori mai micã, a adus 700% profit investitorilor locali

De ce un oras ca Simeria, jumãtate cât Petrosaniul, a reusit actiuni de nivel national si international care au adus beneficii uimitoare comerciantilor, investitorilor în general, sentimentul de mândrie al cetãtenilor, dar si promovarea localitãtii ca fiind una remarcabilã, iar Petrosaniul, Lupeniul sau Vulcanul, care sunt municipii, cu oameni de valoare, nu reusesc? Am vrut sã stim si am aflat…

De la Festivalul de muzicã si poezie „Câtecul adâncului”, Petrosaniul, respectiv Valea Jiului nu a mai fost vizibilã în plan national cu nici o manifestare de anvergurã, care i-ar fi putut aduce beneficii pe mai multe paliere – culturale, turistice, economice. Actiuni de tot felul existã în interiorul comunitãtii, în special cele adresate copiilor, cu copii, aniversãri si marcãri de zile din calendarul socio-cultural etc., dar fãrã a iesi din hotarele municipiilor si oraselor dintre Jiuri. Doar tragediile si scandalurile au rãzbãtut la nivel national.

Elevi si scoli, scriitori, persoane de exceptie existã si ne mai salveazã, de la anonimat sau de eticheta locurilor care s-au remarcat doar prin mineriade, prin premii si aprecieri nationale si internationale. Nici cei din judet nu satiau cã piesele Teatrului Dramatic „I.D.Sîrbu” se joacã de ani de zile cu casa închisã… Au mai existat încercãri ale unor mici grupuri, dar nesustinute cum se cuvine, cum este Festivalul Folk – Tatiana Stepa, care abia în acest an a început sã se contureze ca eveniment bine organizat.

Cum altii pot si noi nu?

Multi nu au înteles cum un oras cu jumãtate din potentialul Petrosaniului, cu o populatie la jumãtatea municipiului nostru – Simeria, continuã sã organizeze manifestãri de anvergurã nationalã si internationalã, cu mare impact la public, dar mai ales cu beneficii pentru oras si pentru producãtorii si comerciantii locali. Cu 15 ani în urmã, administratia Simeriei a sprijinit o idee care a devenit brand national si international – Festivalul televiziunilor locale, SIMFEST, care s-a mutat la Tg. Mures cu aceeasi denumire. În ultimul timp, prin Centrul Cultural si de Creatie Simeria, cu un director dinamic, cu idei, Anca Albu, a explodat în actiuni de mare anvergurã organizate profesionist. La Uroi, au avut loc douã festivaluri, unul national, al doilea international – Festivalul rock Mãgura Wave si Dac Fest-Sub semnul Lupului.

De la Eduard Felciuc, pe care nu-l cunoasteam pânã la implicarea sa în promovarea evenimentelor si vizibilitatea sa prin atentia dusã pânã la detaliu în realizarea „infrastructurii” necesarã publicului – indicatoare, hãrti, mijloace de transport pe ore/zile, informatii despre servicii de care puteau beneficia la locul evenimentelor, cazare etc., am aflat câte ceva. Curosi, l-am contactat, la el acasã, la Simeria, si întrebat cum au reusit, în conditiile în care totul costã bani, resursã umanã si deschiderea autoritãtilor pentru colaborare?

2-1

„Existã oameni care doresc sã se implice si m-am informat dintr-o zonã liberã, desi multi nu o considerã asa pentru cã nu stiu, probabil, cum sã decanteze informatia – Facebook. Acolo, în spatiul virtual oamenii sunt sinceri.  De regulã mã implic, nu pot sã stau deoparte, am o oarecare experientã pe relatia cu oamenii fiind doi ani viceprimar, am lucrat mult cu tinerii de la PSD, apoi consilier judetean. Aici, la Simeria avem Centrul Cultural, care are un director de exceptie, dar fãrã mintea deschisã a administratiei locale, a primãriei, nu se reusea. De exemplu, Dac Fest l-am mutat, de trei ani, de la Costesti, la Simeria pentru a-i da valoare si consistentã respectând adevãrul istoric” – a declarat Eduard Felciuc.

„Fãrã delegare, fãrã echipã nu se poate lucra. Centrul Cultural si de Cretie s-a înfiintat în august 2014, iar eu sunt director din iunie 2015. Cheia succesului în organizarea acestui gen de evenimente mari este curajul si oamenii care simt importanta lor si ne sustin. De exemplu, micii comercianti, producãtorii locali au fost coplesiti, au avut profit si de 700%. Data viitoare au spus cã se vor pregãti mult mai bine pentru cã nu au bãnuit cã cererea va fi atât de mare. Beneficii existã pe mai toate palierele – culturale, de promovare a orasului, economice si de succes la public, în sensul sentimentului de mândrie, de apartenentã la orasul lor. Chiar si acum, citesc propuneri ale lor, chiar ale copiilor, pentru actiuni viitoare, pentru cã tin legãtura cu cetãtenii permanent pe diverse canale. Mã întrebati cum reusesc… Cred cã am oarecare experientã, eu lucrând în domeniul privat înainte, la o firmã de oranizare evenimente. Dar oamenii sunt importanti si sprijinul administratiei” – a declarat Anca Albu, director Cetrul Cutural si de Creatie Simeria.

2-2

Peste 100 de voluntari au muncit pentru a pregãti zona satului Uroi, aflat în componenta Simeriei, Primaria, Consiliul Local, sponsori, consilieri judeteni, etc., toti s-au mobilizat si au mobilizat, iar rezultatele au fost remarcabile…

Cât despre faptul cã Eduard Felciuc a fost „virusat” de Crucea Rosie Petrosani si voluntarii activi, consilierul judetean a încercat sã explice, dar destul de retinut. Acesta s-a implicat si în zona noastrã cu ajutoare umanitare.

„Nu stiu, dar mã lipesc de oamenii care sunt activi, îi simt cã vor, cã le pasã si asa reusim sã facem multe lucruri. Ajut pe cine vrea sã ajute, sã facã ceva pentru comunitãtile lor, sã atrag la rândul meu pe altii. De exemplu, s-a reusit la una din actiuni sã obtinem 400.000 de vizualizãri în douã zile, ceea ce nu este lucru putin. Asa ne gãsim unii pe altii. Nu doar existãm, acolo, undeva, ci chiar SUNTEM prin ceea ce facem fiecare” – a precizat Edi Felciuc.

Am tinut sã cunoastem metodele Simeriei de a se promova, de a sustine astfel patronii, investitorii si producãtorii locali aducându-le venituri considerabile. „Banii dati de primãrie nu sunt multi, dar beneficiile sunt de luat în seamã. Chiar cu Filiala Crucii Rosii Simeria s-au fãcut economii la cheltuielile de asistentã. Directorul este angajatul primãriei, iar Crucea Rosie asigurã asistenta medicalã la evenimentele organizate si fãcând un calcul Primãria Simeria este în câstig” – a mai precizat Felciuc.

Se poate, totul este sã ai minti deschise în administratii pentru a aduna oamenii care vor si pot, prin actiunile lor, ajuta localitatea.

Ileana Firtulescu

Advertisements

2 comentarii la „Municipiile Vãii Jiului – un fel de cluburi închise, Simeria – de douã ori mai micã, a adus 700% profit investitorilor locali

  • 20 septembrie 2016 la 23:13
    Permalink

    Miroase a articol facut la comanda, nu ati specificat ca la ambele festivaluri a batut vantul a saracie, putina populatie ramasa s-a saturat de parade, zilele orasului si alte abureli menite sa se mai spele niste bani si sa impresioneze tampitii, lumea in primul rand vrea un loc de munca ca sa poata sa-si intretine familia, l-ati remarcat exact pe Felciuc, adica neica nimeni pus pe criterii politice fara nici un fel de viziune, organizare sau logica si care taie frunze la caini. Nu degeaba din tot Ardealul judetul asta e singurul in care majoritatea a votat Psd, isi merita soarta.

  • 21 septembrie 2016 la 19:16
    Permalink

    Ai marcat bine

Comentariile sunt închise.