“Am putea trece de divinitate”
“Vom lucra si sâmbetele
“Dacã vrem muncã trebuie sã o si rãsplãtim”
“Nu ne înecãm ca tiganul la mal”
“A fost o tãrãgãnare”

Complexul Energetic Hunedoara ar trebui sã treacã de divinitate pentru a functiona si în viitor sub actuala formulã, adicã cele patru unitãti miniere împreunã cu cele douã termocentrale, iar în tot acest timp se doreste ca minerii sã lucreze si sâmbãta pentru a asigura stocul de cãrbune necesar. Cei care se ocupã de soarta CEH spun însã cã acest lucru este absolut imposibil si este nevoie de o restructurare, o divizare, care se aflã în proces de implementare.

“Este o perioadã dificilã si faptul cã am acceptat mandatul de administrator special pentru Complexul Energetic Hunedoara m-a fãcut sã cred cã întradevãr existã ceva sanse sã putem salva din acest complex, nu tot complexul, pentru cã atunci ar trebui sã trecem de divinitate sã facem acest lucru, dar nu pot sã cred cã putem face asa ceva. Ceva din Complexul Energetic poate fi salvat atâta timp cât avem sprijinul Ministerului Energiei, Comisiei Europene, Consiliului Concurentei si a Guvernului României credem cã reusim sã salvãm ceva, sã tinem douã mine, sã producã pentru cele douã termocentrale pe care vrem sã producã pentru sistemul energetic national”,  a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Bogdan Stãnescu, administratorul special al Complexului Energetic Hunedoara.

În fiecare sãptãmânã au loc corespondente cu oficialii Comisiei Europene pentru a pune în miscare, efectiv, planul de divizare al Complexului Energetic Hunedoara. În tot acest timp se încearcã si accesarea unor ajutoare tip SIEG (ajutor de interes economic general) pentru CEH, dar este nevoie si ca primãriile din Valea Jiului si Deva sã ofere un rãspuns în ceea ce priveste termoficarea, dacã mai vor sã beneficieze sau nu de aceste servicii.

“Am fãcut o prenotificare solicitând un ajutor de stat, în fiecare sãptãmânã avem contact cu ei cerându-ne documente suplimentare si informatii ca sã poatã cei de la Bruxelles sã îsi fundamenteze decizia de acordare a unui ajutor de stat. În acest moment încercãm sã obtinem un ajutor de stat si pe partea de SIEG ca sã avem un viitor, nu a ne opri la a consuma ajutorul de stat pentru închidei mine, ci sã avem un viitor si pe partea de viabilitate a societãtii, a pãrtii care rãmâne în viatã si în comitetul interministerial din care face parte Ministerul de Finante, Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne, MDRAP, Consiliul Concurentei si Ministerul Energiei am decis ca într-o sãptãmânã sã ne rãspundem la niste întrebãri cum ar putea sã preia Ministerul de Finante anumite obiective care le dorim a fi salvate, cum am putea sã functionãm cu Ministerul Mediului, prin dialog cu Comisia Europeanã vom gãsi solutii legale. Dacã din punctul de vedere al MDRAP comunitãtile locale doresc preluarea agentului termic si a retelei de distributie contracost, aici rãmâne sã ne dea un rãspuns, dacã nu va trebui ca Ministerul Energiei si CEH sã obtinem un ajutor SIEG pe termicitate, dar în functie de rãspunsul administratiilor vedem dacã accesãm SIEG doar pe partea de energie sau si pe partea de termoficare”, a mai spus sursa citatã.

Existã temeri în rândul salariatilor de la termocentrale cã nu vor putea asigura agentul termic din cauza stocurilor de cãrbune, care la acest moment sunt insuficiente. Conducãtorii CEH vin cu o mãsurã menitã a creste cantitatea de cãrbune: minerii de la CEH si SNIM vor lucra si sâmbãta, urmând a fi plãtiti pentru munca prestatã.

“În fiecare an au fost sincope în asigurarea agentului termic, dar sperãm ca anul acesta, acolo unde putem si în functie de ajutor, sã facem fatã. Nu e o promisiune, e o luptã care sperãm sã aibã un rezultat pozitiv fatã de locuitori. Sunt si alte probleme, toate adunate sunt în mâna noastrã în a fi gestionate, stocurile de cãrbune nu pot sã zic cã nu existã. Nu sunt la nivelul necesar, dar avem ceva si luptãm sã ajungem la un nivel corect de stoc de cãrbune, am vorbit si cu SNIM si vom lucra si sâmbetele ca sã putem aduce în stoc cât mai mult cãrbune. Conform CCM, angajatii de la CEH vor fi plãtiti pentru sâmbetele lucrate. Bugetul este, la momentul acesta, în functie de ce încasãri avem, pentru cã sperãm ca de acum încolo încasãrile pe energie electricã sã fie mai mari fatã de cum au fost în varã, MWh a fost foarte jos si pierderile s-au mãrit. Sperãm sã recuperãm ceva din aceste pierderi, pentru cã dacã vrem muncã trebuie sã o si rãsplãtim. Niciunul din colegii mineri sau energeticieni nu sunt condamnati sã facã muncã în folosul statului, fãrã sã primeascã o remuneratie. Suntem de acord si ne întelegem unii pe altii, dar ei au dreptul de a încasa, încercãm sã ne tinem de cuvânt si sã plãtim”, a mai spus administratorul special al CEH.

Anul acesta o altã problemã în ceea ce priveste furnizarea agentului termic este legatã de procesul pe care cele douã termocentrale le au cu Garda de Mediu. Aceasta a dispus sistarea activitãtii pe motiv cã termocentralele nu se conformeazã la cerintele de mediu.

“Probabil cã procesele cu Garda de Mediu se vor finaliza si la acel moment vom avea o problemã, dar pânã la acel moment noi, împreunã cu Ministerul Energiei, administrator special, administrator judiciar, conducerea CEH si Ministerul Mediului încercãm sã solutionãm, sã demonstrãm cã vrem sã functionãm în conditii legale de mediu, ne va trebui o derogare, care se poate acorda de Ministerul Mediului”,  a declarat Stãnescu.

Comitetul creditorilor se va întruni sãptãmâna viitoare pentru a analiza posibilitatea continuãrii lucrãrilor de investitii de la termocentrala Paroseni. Gradul de implementare a lucrãrii este de 96%, iar oficialii CEH spun cã acestea ar trebui sã continue ca sã “nu ne înecãm ca tiganul la mal”.

“Investitia de la Paroseni ar trebui finalizatã având în vedere cã suntem undeva la 96%, ca sã nu ne înecãm ca tiganul la mal, ar trebui sã o finalizãm si ar fi bine pentru Paroseni. Mai sunt mici probleme tehnice de agreere de cãtre Ministerul Energiei  a sumei respective ca fiind o sumã eligibilã care poate fi accesatã din ajutorul de stat acordat în anul 2015. Dacã ministerul nu acceptã, noi nu ne putem asuma cã o plãtim noi, cã am semna lucruri penale, iar libertatea e mult mai scumpã decât un lucru de genul acesta. Nu as vedea un impediment în fata Ministerului Energiei de ce nu ar accepta o astfel de sumã, e o sumã care este necesarã si se încadreazã în decizia Comisiei Europene de ajutor de stat pentru functionarea societãtii. A fost o tãrãgãnare, dar nu justificatã cã nu vor sã îsi asume. În situatia putin probabilã a neacceptãrii acestor cheltuieli am ajunge în ipoteza de a nu avea conformitate de mediu”, a subliniat administratorul special al Complexului Energetic Hunedoara.

Si la termocentrala de la Mintia sunt necesare lucrãri de investitii pentru ca aceasta sã se conformeze la cerintele de mediu, însã acestea ar putea avea loc abia dupã o divizare a Complexului Energetic Hunedoara.

“La Mintia nu au început lucrãri. Avem ceva studii de fezabilitate, le vom prezenta Ministerului Mediului pentru a demonstra cã un pas mic fatã de 100% pânã la conformare e mult, dar care sã demonstreze o intentie, iar dupã ce ajungem la implementarea planului de reorganizare si separare a lor e posibil ca noua entitate sã cearã autorizare sau reautorizare pentru grupurile rãmase în viatã. În ajutorul de stat pentru SIEG sunt prevãzute astfel de fonduri, permise de CE, iar acolo le adunãm pe toate, functionare, salarizare, investitii, ca sã functioneze la parametri normali de mediu si tehnic”, a spus Bogdan Stãnescu într-un interviu acordat cotidianului CRONICA VÃII JIULUI.

Monika Baciu