Oficialii simuleazã salvarea CEH

Ministerul Energiei a simulat interesul pentru CEH sau a preluat un plan pentru CEH “desenat” încã din anul 2015? Administratorii CEH stiau de anul trecut care va fi parcursul societãtii.

Încã din anul 2015, cei de la CEH au stabilit închiderea minelor si mentinerea unor pãrti din cadrul termocentralelor pânã în anul 2024 când va fi finalizat axul de trecere Banat. Statul român mizeazã pe energia produsã de Serbia si Ungaria si închide parte a Complexului Energetic Hunedoara.

“S-au conturat mai multe scenarii dintre care s-a evidentiat urmãtorul. Desprinderea grupului nr. 3 de la Electrocentrale Deva, a grupului nr. 4 de la Electrocentrale Paroseni, a EM Livezeni si a EM Vulcan si constituirea unei entitãti noi care sã producã energie electricã si termicã cel putin pânã în anul 2024 când se vor finaliza lucrãrile de trecere a axului Banat (axul 220KV  Portile de Fier – Resita – Timisoara – Sãcãlaz – Arad) de la tensiunea de 220 KV la tensiunea de 400 KV si realizarea noii linii de interconexiune Resita – Pancevo (dublu circuit) în vederea cresterii nivelului de sigurantã în functionarea CHE Portie de Fier 1 si a cresterii capacitãtii de transfer între România cu Serbia si cu Ungaria”,  aratã raportul administratorilor CEH la finalul anului 2015.

Încã de la acel moment, administratorii CEH au mizat pe accesarea ajutorului de stat pentru închiderea celor douã unitãti miniere.

“Se va accesa ajutor de stat pentru închiderea minelor neperformante EM Lonea si EM Lupeni în conformitate cu prevederile deciziei 787/2010/UE. Acest scenariu a fost prezentat si este în atentia Comisiei Europene urmând ca în cel mai scurt timp sã se stabileascã modul cum vor fi organizate si vor functiona noile entitãti”, mai aratã acelasi raport. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, anunta în luna aprilie a acestui an ceva ce oficialii de la CEH cunosteau încã de anul trecut. Anuntul a venit dupã numeroase consultãri. Astfel rãmâne întrebarea dacã cei de la minister au simulat interesul pentru CEH sau au preluat un plan gata fãcut.

“Stiti, probabil, cã inelul de 400 kV a Transelectrica nu este finalizat, este un proiect pe termen lung, probabil spre prima parte a urmãtoarei decade acest inel va fi finalizat. Însã, pânã la finalizarea acestor lucrãri complexe, grupurile de la Deva si Paroseni continuã sã aibã un rol extrem de important în echilibrarea si decongestionarea retelei, inclusiv pentru a permite lucrãri de modernizare la retea. Complexul este situat într-o zonã importantã pentru securitatea si stabilitatea sistemului, ajutã în partea de descongestii si concluzia acestor lucrãri ale comitetului de minerit si analizei pe care am fãcut-o împreunã cu colegii de la Transelectrica si cei din Comitetul pentru mine a fost cã aceasta este prima idee pe care trebuie s-o evaluãm”, spunea ministrul în luna aprilie a acestui an.

Ministrul a enuntat si concluzia. Douã mine ar urma sã se închidã din cadrul CEH.

“Concluzia este cã avem nevoie de douã grupuri energetice, unul în Paroseni si unul în Deva. Estimarea este cã aceste douã grupuri ar putea sã sigure, împreunã, 400 de MW si acestor grupuri ar trebui sã le asociem douã mine, cele douã mine pe care le-am identificat ca find viabile din cele 4 care functioneazã în momentul de fatã. Si am fãcut douã scenarii ca sã ne convingem cã vorbim de viabilitate: un scenariu fãrã retehnologizãri si un scenariu cu o retehnologizare si investitii. În ambele scenarii, douã mine – Livezeni si Vulcan – sunt considerate a fi cele viabile. Alte douã mine – Lonea si Lupeni – ar urma, astfel, sã intre într-un program de închidere, program deja existent în Valea Jiului si care este agreat cu Comisia Europeanã. Mai este un lucru pe care l-am evaluat. S-a tot discutat de-a lungul vremii dacã grupurile de la Complexul Energetic Hunedoara pot functiona exclusiv cu cãrbune din import. Rãspunsul la aceastã întrebare este „Nu!” Dupã cum stiti, în aceastã iarnã am functionat exclusiv cu cãrbune indigen. Acesta este motivul pentru care spunem, din nou, cã functionarea productiei miniere în Valea Jiului nu este o problemã socialã, este o problemã de securitate energeticã, o problemã tehnicã, atât timp cât grupurile nu pot functiona cu cãrbune exclusiv din import”,  mai spunea ministrul.

Pânã acum s-au purtat câteva discutii cu cei de la Comisia Europeanã, însã abia la începutul sesiunii parlamentare europene se vor relua discutiile.

Monika BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.