Mineritul salvat de investitori sau Comisia Europeanã

Mineritul din Valea Jiului nu prea mai poate fi salvat. Existã, însã, trei scenarii identificate de Ministerul Energiei, însã niciunul nu poate fi aplicat încã. E nevoie fie de investitori, fie de o “mânã” întinsã a Comisiei Europene.

Documentul de sintezã al materialelor prezentate si analizate în grupurile de lucru pentru activitatea minierã aratã cã activitatea minierã a fost caracterizatã de un regres.

“În perioada 2013 – 2015 activitatea minierã s-a caracterizat printr-un regres al productiei si o fluctuatie a cheltuielilor de exploatare în sensul cã, dacã în anul 2014 acestea au crescut fatã de anul anterior, în anul 2015 au scãzut datoritã implementãrii unor mãsuri de reducere a acestora, dar si din cauza restrângerii achizitiilor de bunuri si servicii necesare pânã la limita asigurãrii desfãsurãrii activitãtii în conditii de sigurantã a locurilor de muncã si a personalului din subteran”, aratã documentul Ministerului Energiei. Ministerul a identificat câteva scenarii pentru continuarea activitãtii miniere pe termen mediu si lung.

Scenarii pentru continuarea activitãtii

Au fost identificate trei scenarii pentru continuarea activitãtii miniere din cadrul Complexului Energetic Hunedoara. Se vorbeste de atragerea de investitori, asigurarea unui pret de vânzare a energiei electrice cu recunoasterea costurilor reale de producere a MW/h, având în vedere utilizarea cãrbunelui indigen sau accesarea unui ajutor de stat pentru facilitarea închiderii minelor necompetitive în conformitate cu Decizia 787/ 2010/UE.

Ministerul aratã cã CEH, într-o formulã restrânsã, este necesar pentru sistemul energetic national.

“Pentru siguranta si adecvanta sistemului energetic national este necesarã functionarea celor douã grupuri energetice (S.E. Deva – grupul nr.3 si S.E. Paroseni – grupul nr.4), justificatã fiind de amplasarea acestora deasupra axei mediane imaginarã care împarte România în douã zone: zona de sud (80 % din productia totalã de energie electricã din tarã) si zona de nord (20% din productia totalã de energie electricã din tarã);

În conditiile asigurãrii unor surse minime pentru investitii si mentenantã, cele douã unitãti miniere care astãzi înregistreazã cele mai mici costuri de productie (E.M. Livezeni si E.M. Vulcan) pot atinge un nivel competitiv al costurilor de valorificare a cãrbunelui, fatã de cãrbunele de import, tinând cont si de influenta costului de transport cãtre cele douã termocentrale;  În cazul vânzãrii energiei la nivelul costurilor de productie cu recunoasterea costului de producere a huilei, este posibilã functionarea minelor împreunã cu cele douã termocentrale, în baza unei scheme de ajutor de stat de tip SIEG  (Servicii de Interes Economic General);  Închiderea minelor necompetitive se poate face în conditiile stipulate prin licenta de exploatare si cu respectarea Legii minelor nr.85/2003 si în baza Deciziei CE 787/2010/UE. Închiderea minelor fãrã epuizarea rezervelor pregãtite (estimatã la 1,6 ani) poate conduce la compromiterea rezervelor de cãrbune rãmase neexploatate si la distrugerea pilierilor de sigurantã pentru perimetrele locuite, datoritã inundãrii necontrolate a spatiului exploatat si a riscului de autoaprindere a zãcãmântului”, mai aratã raportul.

Trebuie însã niste mãsuri, iar oficialii ministerului pun pe prima pozitie “clarificarea situatiei juridice CEH”. “Negocieri cu Comisia Europeanã privind acordarea ajutoarelor de stat pe de o parte pentru închiderea a douã mine (Lonea si Lupeni), iar pe de altã parte acordarea ajutorului de stat de tip SIEG pentru functionarea celor douã grupuri energetice (SE Deva – gr.3, SE Paroseni – gr.4);  În functie de rezultatul negocierilor, se vor initia proceduri în vederea notificãrii si aprobãrii ajutoarelor de stat de cãtre Comisia Europeanã”, concluzioneazã raportul. Complexul Energetic Hunedoara se aflã în insolventã, din luna iunie a acestui an. Este a doua oarã anul acesta când instanta declarã societatea ca fiind în insolventã.

Monika BACIU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.