Statul poate prelua activele CEH în contul datoriilor

Comitetul interministerial de la nivelul Guvernului a identificat o posibilã solutie de salvare a Complexului Energetic Hunedoara. Aceasta constã în darea în platã a unor active ale societãtii statului român. Adicã acelui stat care a vegheat nestinegherit la acumularea de datorii de cãtre societate fãrã a lua nicio mãsurã de a stopa avalansa datoriilor.

“Acest Comitet are în discutie un scenariu ce prevede achitarea unei pãrti importante din datoria cãtre bugetul statului prin darea în platã a unitãtilor miniere si a grupurilor energetice nr.3 de la CET Mintia si nr.4 de la CET Paroseni. Urmeazã ca o parte din unitãtile miniere sã fie incluse în programul de închidere de active miniere, cealaltã parte urmând sã fie preluate de cãtre o entitate nou înfiintatã. Se contureazã astfel posibilitatea implementãrii unui Plan de Reorganizare care sã cuprindã achitarea unei mari pãrti a datoriei cãtre bugetul statului prin darea în plata a principalelor active functionale, restul activelor urmând a fi valorificate, iar din sumele obtinute pot fi achitati, fie si partial ceilalti creditori. Indiferent cã un asemenea plan reuseste a fi dus la bun sfârsit sau esueazã dupã ce are loc operatiunea de dare în platã, prin el se pot rezolva ambele probleme – socialã si energeticã. Lucrurile sunt abia la început si se miscã foarte greu fiind vorba de multe institutii, inclusiv aprobãri de la Comisia Europeanã”, aratã administratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara.  Adicã, se încearcã punerea în aplicare a planului anuntat de ministrul Energiei, Victor Grigorescu privind salvarea unei pãrti din CEH.

“Am plecat de la ideea cã problema Complexului Hunedoara nu este una socialã, ci una de securitate a sistemului energetic, întrucât în acea zonã a tãrii sunt foarte putini producãtori. Concluzia comisiei pe minerit este cã avem nevoie de douã grupuri energetice, unul la Parosani si unul la Deva, care sã aibã 400 de MW împreunã si pe care ar trebui sã le asociem cu douã mine pe care le considerãm viabile din cele patru care functioneazã în prezent. Din cele patru mine din prezent din cadrul complexului, Livezeni si Vulcan par a fi cele viabile, iar celelalte douã, Lonea si Lupeni, vor intra în programul de închidere pânã în 2018, pe care deja l-am agreat cu Comisia Europeanã”, a spus în urmã cu câteva luni, ministrul, Energiei, Victor Grigorescu.

Activitatea nu poate fi opritã brusc

Activitatea minierã nu poate fi opritã brusc, fãrã nicio mãsurã. Administratorul judiciar aratã cã subteranele Vãii Jiului trebuie închise în mod corespunzãtor.

“Situatia socialã gravã din zonã, recunoscutã deja de ultimele guverne, ce s-ar crea prin oprirea activitãtii Complexului Energetic Hunedoara SA. Valea Jiului este o zonã monoindustrialã în care ponderea activitãtii economice graviteazã în jurul Complexului Energetic Hunedoara SA. Totodatã, activitatea de exploatare a cãrbunelui nu poate fi opritã, pur si simplu, fãrã a fi luate mãsuri de conservare si securizare a minelor, actiune costisitoare ce necesitã implicarea guvernului”,  aratã administratorul judiciar. Tot lichidatorul CEH subliniazã importanta mentinerii a unei pãrti din Complexul Energetic Hunedoara.

“Necesitatea mentinerii în operare a unei capacitãti de productie de 380 MW la nivelul Complexului Energetic Hunedoara SA pentru asigurarea securitãtii Sistemului Energetic National si a stabilitãtii acestuia. Conform Programului de Dezvoltare a Retelei Electrice de Transport pe 10 ani pe care îl are în desfãsurare CNTEE Transelectrica SA, sunt prevãzute lucrãri de trecere a axului „Banat” (axul 220 kV Portile de Fier-Resita-Timisoara-Sãcãlaz-Arad) de la tensiunea de 220 kV la tensiunea de 400 kV si de realizare de noi linii de interconexiune în vederea cresterii nivelului de sigurantã în functionarea CHE Portile de Fier si a cresterii capacitãtii de transfer intre România cu Serbia si Ungaria. Aceste lucrãri de investitii se vor finaliza pânã în 2023-2024. Pânã la finalizarea acestora este necesarã mentinerea în operare a unei capacitãti de 380 MW la nivelul CEH respectiv a unui grup generator la CTE Mintia (grupul nr.3 de 230 MW) si a unui grup generator la CTE Paroseni (grupul nr.4 de 150 MW) pentru eliminarea suprasarcinilor din SEN si mentinerea sigurantei acestuia”, mai aratã ultimul raport al administratorului judiciar al CEH. Existã însã si temeri din parte administratorului care subliniazã cã un astfel de plan de salvare/restructurare/reorganizare s-ar putea sã nu fie aprobat de Comisia Europeanã.

Monika BACIU

2 comentarii la „Statul poate prelua activele CEH în contul datoriilor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.