În entuziasmul lor, nãscut parcã peste noapte, probabil din faptul cã si acolo se întâmplã ceva, locuitori ai falimentarului oras Aninoasa exagereazã si spun cã “se lucreazã ca într-o metropolã”, altii se întrebã “De ce el poate? Pentru cã are respect pentru cetãtean? În ritmul ãsta Aninoasa devine micul Paris”…
“Am un singur angajat, restul lucrãrilor le facem exclusiv cu oamenii de la ajutorul social. În medie, sunt 28 de persoane, din care doar 5 bãrbati, restul sunt femei… Eu le-am spus: votezi cu cine vrei, dar trebuie sã muncesti pentru banii ãstia” – Nicolae Dunca, primar orasului Aninoasa.
Primul oras falimetar din România si al doilea din lume dupã Detroit, despre care a scris si Reuters – Business&Finacial News, USA, este o localitate din Valea Jiului, Aninoasa. Starea de insolventã a orasului a fost stabilitã pânã în acest an, 2016, asa cum estimau administratorii judiciari de la SCP Tudor si Asociatii, administratorii judiciari numiti de cãtre Tribunalul Hunedoara, în iunie 2013.
Din lipsã de bani, nu exista posibilitatea de a îngriji mãcar orasul, care a devenit sumbru, murdar, cu oameni în pragul disperãrii, dar mai ales fãrã pic de sperantã…
Si totusi, de un an încoace atmosfera se schimbã, iar în ultimele 2-3 sãptãmâni comentariile din spatiul public, de pe retelele de socializare par sã fi modificat substatial starea de spirit a locuitorilor Aninoasei.
În entuziasmul lor nãscut parcã peste noapte, probabil din faptul cã si acolo se întâmlã ceva, unii exagerau spunând cã “se lucreazã ca într-o metropolã”, altii se întrebau “De ce el poate? Pentru cã are respect pentru cetãtean? În ritmul ãsta Aninoasa devine micul Paris”…(Simona M.)
Pentru a vedea ce se întâmplã, am bãtut în lung si-n lat Aninoasa cea falimentarã. Binecunoascuta stradã a Libertãtii – de la Primãrie-n sus, vorba cântecului cu lãmpi stinse -, cea mai dezolantã zonã a orasului, este de nerecunoscut. Asfatul turnat pânã sus cãtre izvorul din capãtul locuit al strãzii si curãtenia au schimbat total si atitudinea oamenilor – garduri ale gospodãriilor proaspãt vopsite, flori, iarbã cositã, grijã pentru pãstrarea curãteniei.
În plus zona beneficiazã si de transport în comun din orã în orã, lucru de care nu au avut parte locuitorii respectivei strãzi niciodatã. Totul pare din altã poveste! Strãzile lãturalnice sunt si ele asfaltate si îngrijite, spatiile verzi îngrijite, iarba tunsã cu grijã, nu doar asa, ca sã fie. Chiar si cea de sus, de deasupra minei închise, str. Uzinei, este pietruitã si la fel de îngrijitã. Gunoi am vãzut într-un singur loc, dar si acela “proaspãt”, cum s-ar spune.
Cu cine îsi gopodãreste Primãria Aninoasa orasul pentru cã nu are muncitori salariati, pentru cã nu-si permite, lipsa banilor fiind încã acutã?
“Am un singur angajat, restul lucrãrilor le facem exclusiv cu oamenii de la ajutorul social. În medie, sunt 28 de persoane, din care doar 5 bãrbati, restul sunt femei. I-am obisnuit asa, dimineata la ora 8,00 se face pontajul – un grup la Primãrie, al doilea la Iscroni. Li se dã în primire o lucrare, au normã de lucru, altfel nu-si primesc banii. Se spune, si poate chiar asa o fi, în alte localitãti cei cu ajutoare sociale sunt masinã de vot. Eu le-am spus: votezi cu cine vrei, dar trebuie sã muncesti pentru banii ãstia, atât cât prevede legea. Ce este important, cã cetãtenii simt un confort direct, si eu simt la rândul meu cã mi se alãturã. Vin si ei cu îmbunãtãtiri, si-au pus bãncute, cosuri cu flori, devin grijulii, îsi gospodãresc si ei partea din fata blocurilor si caselor. Pornind de la noi, de la primãrie, parcã totul se leagã, se propagã, iar starea lor de spirit e alta. Parcã devenim cu totii o echipã. Mai este mult de lucru, dar încet-încet si cei mai îndãrãtnici oameni vor întelege si se vor conforma” – a rãspuns întrebãrii Nicolae Dunca, primarul Aninoasei. Despre cum el poate sã schimbe aspectul localitãtii, iar alte administratii publice mai potente financiar nu reusesc, primarul Dunca ne-a dat o posibilã explicatie.
“Având prea multe resurse, s-au axat pe proiecte mari, scumpe, iar confortul cetãteanului, îngrijirea casei, cum spun eu orasului, are mult de suferit. Am vãzut si eu, chiar pe strãzi ultra circulate, buruieni si gunoie, ca sã nu mai spun de cartiere, iar bugetele lor nu se comparã cu al Aninoasei si nici nu le doresc asta vreodatã. Se pot face destule si cu bani putini, uneori chiar fãrã bani când scopul este comun si stii cum sã le vorbesti oamenilor, sã fii mereu printre ei” – a declarat Nicolae Dunca.
Acesta a precizat cã “trage tare” sã termine blocul în care sã se mute oamenii Iscroniului si cautã solutii pentru a repara fatadele si acoperisurile coloniei Aninoasa.
“Da, simt si eu cã le este ceva mai bine oamenilor, sunt mai binevoitori, mai relaxati si mai senini…” – a spus primarul primului oras în faliment din România. Si când te gândesti cã toatã lumea îl considera un primar sacrificat, un inconstient care s-a aruncat, si a fost si împins de partidul lui, sã administreze o prãpastie a datoriilor!
Ileana Firtulescu
