Tratarea Vãii Jiului în pas cu schimbarea vremurilor, apoi a „bolilor” sãrãciei ca un tot unitar – pentru cã fondurile consistente se acordã pe comunitãti medii si mari (vezi cazul Apa Serv). Se impunea un mod de organizare în acest sens, indiferent de forma doritã de primarii celor sase localitãti. Mai mult, sã ai specialisti, cum sunt cei de la Universitatea Petrosani, si sã nu-i folosesti este o dovadã crasã de inconstientã, de orgoliu infantil al celui care crede cã dacã a obtinut o functie de ales îi creste automat si IQ si devine peste noapte un Dumnezeu local, care poate face lumea dintre Jiuri un adevãrat rai. Ca ultimã solutie pentru Valea Jiului, vizita vicepremierului Vasile Dâncu a demonstrat cã se doreste responsabilitatea acestor dumnezei locali folosindu-se metoda „sulii în coaste”.

Se cunoaste cã lucrurile asa-zis mãrunte, detaliile fac diferenta între proiecte, lucruri si atitudini. Dar asta înseamnã sã existe acele proiecte & lucruri si oameni care vor si pot. În localitãtile Vãii Jiului, în afarã de minunãtiile unui peisaj rar, care uneori îti taie respiratia, si o istorie aparte, totul pare la limita supravietuirii si fiecare „vopsea” aplicatã pe o scoalã, repararea unui gard sau astuparea unei gropi din asfalt sunt catalogate ca adevãrate succese în evolutia civilizatiei locale si o crestere fãrã precedent a confortului urban al cetãtenilor.

1-1

Despre economia localã, desii previziunile restrângerii activitãtii miniere erau/sunt dureros de realiste, autoritãtile s-au lamentat, s-au plâns stând doar cu mâna întinsã cãtre guverne si cam atât, fãrã a se mobiliza în crearea de alternative realiste, cu idei si proiecte temeinic si profesionist realizate. S-au organizat  forumuri, chiar un workshop pentru solutii în energie, s-au realizat strategii etc., etc., dar fãrã rezultate în minerit, iar zbatrea pestelui pe uscat încã mai continuã pe acesta laturã.

Vizita fãcutã la sfârsitul sãptãmânii trecute în Valea Jiului a vicepremierului Vasile Dâncu, a scos la ivealã, din nou, o solutie mereu vehiculatã, dar niciodatã luatã în seamã. Tratarea Vãii Jiului în pas cu schimbarea vremurilor, apoi a „bolilor” sãrãciei ca un tot unitar – pentru cã fondurile consistente se acordã pe comunitãti medii si mari (vezi cazul Apa Serv). Se impunea un mod de organizare în acest sens, indiferent de forma doritã de primarii celor sase localitãti.

Mai mult, sã ai specialisti, cum sunt cei de la Universitatea Petrosani, si sã nu-i folosesti este o dovadã crasã de inconstientã, de orgoliu infantil al celui care crede cã dacã a obtinut o functie de ales îi creste automat si IQ si devine peste noapte un Dumnezeu local, care poate face lumea dintre Jiuri un adevãrat Rai. Asa au fãcut de-a lungul anilor si directorii din minerit, care au dat cu tifla universitarilor, multi dintre ei cu experientã si rezultate remarcabile si în lumea realã, nu doar în cea a cãrtilor, iar Franta, Germania, Marea Britanie, USA, Africa etc., pot depune mãrturie pentru cã le-au fost de mare folos.

Vicepremierul Vasile Dâncu le-a recomandat primarilor, asa mai apãsat, recomandare ce semãna mai mult a ordin politicos, sã treacã la o activitate serioasã, în sensul întocmirii de proiecte seriose, cu efecte care sã conteze cu adevãrat în zonã, care sã rezolve o paletã considerabilã de probleme, care pe principiul propagãrii duce la alternative economice si dezvoltare. Si pentru ca acest lucru sã fie bine fãcut, primãriile, vor-nu vor, sã facã echipã cu Universitatea Petrosani, sã se identifice prioritãtile, sã se treacã la realizarea de proiecte sub coordonarea specialistilor universitari, proiecte realizate „beton”, care sã convingã nu doar guvernul si Europa, ci si planeta, cã meritã investiti bani în asa ceva.

Universitatea Petrosani pare deschisã sã se înhame la asemenea muncã, aici, la ea acasã, dacã este lãsatã, pentru cã nu poti face nimãnui bine cu forta. Oricum solutii are, potential de a pune în practicã idei noi, prioritãti ale oraselor din Vale are, deci…

„În vederea gãsirii si stabilirii prioritãtilor pentru Valea Jiului, doresc sã invit toti primarii pentru identificarea acestor prioritãti si împreunã cu specialistii nostri si cu cei din cadrul primãriilor sã demarãm proiecte pentru obtinerea finatãrii lor. Avem departamente solide la Universitate si lucrând împreunã si dumnealor pot avea parte de experiente si specializãri în plus, astfel ca pe viitor sã nu întâmpine nici un fel de probleme” – a declarat rectorul Universitãtii Petrosani, Radu Sorin.

Pentru a constientiza ce înseamnã acest grup de lucru în coordonarea UP si ce rezultate remarcabile ar putea avea, dãm exemplu cluster-ul pentru dezvoltarea de tehnologii înalte si mediu – resurse umane si tehnice – în rezolvarea unor probleme prioritare pentru România dar si pentru Uniunea Europenã, pentru atragerea de fonduri în dezvoltarea cercetãrii. În respectivul cluster (grup de lucru cu specialisti din mai multe domenii) existã patru universitãti, cinci institute de cercetare si 12 firme pe diverse specialitãti. Comparând doar aceastã grupare tehnico-stiintificã de nivel national si european, cu ce are nevoie Valea Jiului, am putea numi demersul solutionãrii problemelor de aici floare la ureche, dar primarii, adicã politicul trebuie doar sã vrea.

Ileana Firtulescu