Peste 100 de milioane de lei pentru turismul din Valea Jiului. Proiectele de dezvoltare a domeniilor schiabile din Valea Jiului au atras putin peste 100 milioane de lei. Din anul 2009 si pânã în prezent, Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului a alocat 110.937.000 lei. Suma este însã insuficientã având în vedere valoarea totalã a proiectelor de dezvoltare a celor trei domenii schiabile.

Autoritãtile locale de la Petrosani ar mai avea nevoie de 7 milioane de euro pentru finalizarea lucrãrilor de dezvoltare a statiunii montane Parâng. Investitia a fost demaratã în urmã cu câtiva ani, dar dupã ceva timp alocarea fondurilor a fost suspendatã.

“Consiliul Local Petrosani în implementarea proiectului “schi în România, municipiul Petrosani”, începând cu anul 2009. pânã în prezent, Autoritatea Nationalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Petrosani, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective si al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale si Turismului si Consiliul Local Lupeni, suma de 25.889.000 lei”, aratã reprezentantii Ministerului Economiei, Comertului si a Mediului de Afaceri.

La Lupeni suma alocatã este mai mare, însã aici proiectul este de mai micã anvergurã decât cel de la Petrosani

“Consiliul Local Lupeni în implementarea proiectului “Schi în România, statiunea Straja” începând cu anul 2011. Pânã în prezent, Autoritatea Nationalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Lupeni, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective si al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale si Turismului si Consiliul Local Lupeni, suma de 36.997.000 lei”, se aratã în acelasi raport.

Straja si Pasul Vâlcan ar fi trebuit sã fie unite prin instalatii de transport pe cablu si pârtii de schi. Nici acest proiect nu a fost dus la final.

“Consiliul Local Vulcan în implementarea proiectului “Schi în România, orasul Vulcan” începând cu anul 2009. Pânã în prezenz, Autoritatea Nationalã pentru Turism a plãtit cãtre Consiliul Local Vulcan, în conformitate cu actele normative în vigoare la momentele respective si al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale si Turismului si Consiliul Local Vulcan, suma de 48.051.000 lei”, mai aratã reprezentantii ministerului de resort.

Valea Jiului a mai beneficiat de proiecte. Este vorba de cele care vizeazã reabilitarea unor refugii montane. Banii au venit însã prin Consiliul Judetean.

“Consiliul Judetean Hunedoara în implementarea proiectului “I. Constructii baze salvamont si refugii montane în masivul Retezat-Râusor, Poiana Pelegii, Pietrele, Bucura, Paltina, Stâna de Rãu, Baleia. 2. Recuperarea valorilor de cult comuna Balsann, satul Vãlisoara, comuna Bãita, satul Hãrtãgani (…) începând cu anul 2009. pânã în prezent, Autoritatea Nationalã pentru Turism a pãtit cãtre Consiliul Judetean Hunedoara în conformitate cu actele normative în vigoare la monumentele respective si al contractelor dintre fostul Minister al Dezvoltãrii Regionale si Turismului si Consiliul Local Hunedoara, suma de 2.372.000 lei. Tinând cont de potentialul turistic si de contextul social si economic al judetului Hunedoara, Autoritatea Nationalã pentru Turism intentioneazã sã continue sprijinirea financiarã a proiectelor mentionate”,  mai aratã raportul.

Potrivit statisticii ministerului în anul 2015 în judetul Hunedoara au sosit 151.060 de turisti, dintre care 140.286 români si 10.774 strãini. În ceea ce priveste înnoptarea turistilor în judetul Hunedoara situatia este urmãtoarea. În anul 2015 un numãr de 343.778 de turisti au ales sã se cazeze în structurile din judet, dintre care 325.422 români si 18.366 strãini.

Dezvoltarea resurselor umane si conservarea si protejarea naturii sunt importante pentru atragerea turistilor.

“Resursele umane sunt esentiale pentru dezvoltarea turismului în general si a ecoturismului în special. Mai mult decât atât, pentru a putea crea si dezvolta destinatii ecoturistice este necesarã o resursã umanã bine pregãtitã, instruitã, sensibilizatã la necesitatea sustinerii ecoturismului, capabilã sã facã fatã problemelor ce pot apãrea pe parcurs, sã anticipeze directiile de dezvoltare viitoare si sã minimizeze efectele negative induse de mediul economic, social si politic. Dezvoltarea resurselor umane urmãreste pregãtirea personalului UMD-urilor, personalului ariilor naturale protejate, a structurilor de primire turisticã (structuri de cazare, alimentatie, agentii de turism) si a altor indivizi care desfãsoarã o activitate lucrativã de ecoturism sau conexã acestuia pentru a-si îmbunãtãti cunostintele atitudinea, calitatea generalã a muncii prestate”, aratã cei de la Ministerul Economiei. Se doreste în acelasi timp si pãstrarea unui mediu natural intact, care atrage din ce în ce mai multi turisti.

“Ecoturismul este dependent în foarte mare mãsurã de calitatea mediului înconjurãtor. Din aceastã perspectivã, pãstrarea nealteratã a elementelor naturale este esentialã. Pentru realizarea acestui deziderate, pe termen scurt si mediu se simte nevoia unor fonduri financiare suplimentare care sã sustinã activitãtile de conservare, fonduri create prin participarea activã a turistilor si a agentilor economici din cadrul destinatiilor. De asemenea este nevoie de implementarea unor politici de mediu la nivelul destinatiilor, de realizarea unui control mai strict asupra activitãtilor si circulatiei turistice, prin realizarea unor regulamente cu privire la transportul turistic din cadrul destinatiilor, promovarea mijloacelor alternative de transport si a transportului în comun, dar si extidenrea formelor de protectie si pazã. În plus, implementarea unei tehnici de management al vizitatorilor si introducerea acesteia în planul de management al ariei naturale protejate, va conduce la o planificare mai eficientã a vizitãrii si la protejarea naturii”, mai subliniazã oficilii ministerului.

Monika BACIU