ONG-istii de la Greenpeace au elaborat un raport cu privire la starea termocentralelor din România. 21 din cele 31 de termocentrale functioneazã ILEGAL. La fel se întâmplã si în cazul celor de la Complexul Energetic Hunedoara, respectiv Paroseni si Mintia, lucru cunoscut de altfel.

“S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A. – Sucursala Electrocentrale Deva nr. 2 si 3 (Mintia) cu o capacitate de 1056 MWt fiecare, pe huilã, a obtinut o derogare pentru NO , SO si pulberi – AIM 30/17.10.2007 expiratã la data de 31.12.2013. x 2 Puterea termicã instalatã care beneficiazã de derogare de la Comisia Europeanã desi functioneazã ilegal, fãrã autorizatie integratã de mediu:2.881 MWt. Electrocentrale Deva IMA nr. 2 si IMA nr 3 – Derogare acordatã prin Planul National de Tranzitie pentru NO , SO si x 2 pulberi. Ar trebui ca termocentrala sã respecte limitele de emisii prevãzute de autorizatia integratã de mediu valabilã la data de 31 decembrie 2015. La aceastã datã nu mai exista o autorizatie valabilã. Valorile emisiilor comunicate indicã depãsiri la SO si pulberi pentru trimestrul IV 2015 fatã de limitele autorizatiei integrate de mediu expirate. Valorile 2 masice anuale pentru anul 2015 si rapoartele de monitorizare ale emisiilor la cos pentru trimestrul I 2016 nu au fost comunicate. Observãm faptul cã termocentrala S.C. Complexul Energetic Hunedoara S.A. – Sucursala Electrocentrale Deva nr. 2 este prezentã si în Tratatul de Aderare cu derogare NO pânã la 31 decembrie 2017 si în PNT cu derogare SO , NO si pulberi x 2 x pânã la 30 iunie 2020”,  aratã raportul Greenpeace.

Tocmai pentru cã cele douã termocentrale nu s-au conformat la normele de mediu acestea au fost amendate anul trecut de Garda de Mediu. Mai mult le-a fost suspendatã si activitatea, iar în primã instantã a fost admisã solicitarea celor de la Mediu.

“Activitatea termocentralelor Mintia si Paroseni a fost suspendatã de Garda de Mediu în vara anului 2015. Complexul Energetic Hunedoara a fãcut plângere în instantã împotriva procesului verbal de amendã si a continuat sã opereze cele douã termocentrale fãrã autorizatie integratã de mediu”,  mai aratã raportul Greenpeace.

Sunt si instalatii care nu beneficiazã de derogãri. “Din lista Transelectrica de instalatii pe cãrbune care functioneazã la ora actualã, nu mai beneficiazã de nici un fel de derogare urmãtoarele: – CET Paroseni, 1127 MWt, pe huilã. Pentru aceastã instalatie nu existã autorizatie integratã de mediu valabilã. Nu au fost comunicate rapoarte de monitorizare ale emisiilor la cos. Pentru a functiona legal termocentrala ar trebui sã aibã o autorizatie integratã de mediu valabilã cu limite de emisie stabilite conform Legii 278/2013 Anexa V partea a 2 a”, aratã raportul. Impactul poluãrii termocentralelor pe cãrbune din România se ridica în 2009 la 2.731 de decese premature, aproximativ 1.284 de cazuri noi de bronsitã cronicã si peste 619.660 de zile de lucru pierdute anual, costurile fiind estimate la aproximativ 6,4 miliarde de euro anual.

În prezent, termocentralele care functioneazã pe cãrbune trebuie sã respecte nivelurile de emisie reglementate de Legea 278/2013 privind emisiile industriale. Aceasta prevede o serie de derogãri pentru anumite instalatii de ardere, printre care si termocentrale care functioneazã pe bazã de cãrbune. Alte derogãri mai sunt acordate prin Tratatul de Aderare al României la Uniunea Europeanã. Astfel, o parte din termocentrale beneficiazã de o derogare din cadrul Tratatului de Aderare al României, cu termenul 31.12.2017, în ceea ce priveste respectarea limitelor emisie pentru NOx. O serie de alte termocentrale sunt incluse într-un plan national de tranzitie pentru conformarea cu standardele de emisii din cadrul Legii 278/2013, cu termen 30.06.2020.  Singurã termocentralã beneficiazã de o derogare cu termen 31.12.2023, însã aceasta nu are autorizatie integratã de mediu. O bunã parte din grupurile energetice pe cãrbune operationale în prezent nu pot functiona legal. Derogãrile valabile în acest moment au termene de conformare ce ajutã la analiza evolutiei capacitãtii instalate a termocentralelor pe cãrbune

Monika BACIU