Ruta împãratilor romani

Zilele trecute, Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva a participat, prin managerul institutiei,  Liliana Tolas, la întâlnirea de la Belgrad a proiectului „Ruta împãratilor romani”. Evenimentul a fost organizat de cãtre liderul proiectului, Centrul Dunãrean de Competente Belgrad, si s-a bucurat de participarea reprezentantilor siturilor arheologice cuprinse în proiect, din Serbia, România, Croatia si Bulgaria. Din România, alãturi de Sarmizegetusa Ulpia Traiana, au mai fost selectate siturile de la Adamclisi, Histria, Apulum si Rosia Montanã. Pe larg de la eveniment într-un amplu interviu cu Liliana Tolas, managerul institutiei si dr. Gicã Bãestean.

Care sunt siturile din România care fac parte din Ruta Împãratilor Romani? Siturile din Romania sunt urmãtoarele: Tropaeum Traiani (Adamclisi), Apulum (Alba Iulia), Histria (Istria); Alburnus Maior (Rosia Montanã) si Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (Sarmizegetusa).

Ce alte tãri mai fac parte din acest proiect si ce contributie are fiecare din aceasta tarã?

Tãrile participante sunt: Croatia, Serbia, Bulgaria si România. Fiecare dintre aceste tãri contribuie cu situri de epocã romanã. Croatia: Colonia Pietas Iulia Pola Pollentia Herculanea et Insullae Pullariae (Pula si insula Brijuni); Salona (Split); Iader (Zadar) Narona (Vid); Aenona (Nin); Andautonia (Scitajevo); Aquae Iassae (Varaždinske Toplice). Serbia: Sirmium (Sremska Mitrovica); Singidunum (Belgrad); Viminacium (Kostolac); Tabula Traiana; Diana (Kladovo); Pons Traiani; Felix Romuliana (Gamzigrad); Naissus et Mediana (Nis); Iustiniana Prima (Caricin Grad); Sarkamen (Negotin). Bulgaria: Kaleto (Belogradchick); Durostorum (Silistra); Novae (Svishtov); SexagintaPrista (Ruse); Oescus (Gigen).

Ce descoperiri poate face turistul care alege sã „plece” pe urmele Împãratilor Romani si ajunge în capitala Daciei Romane?

Asezarea, initial, a fost un castru de lemn, de forma unui dreptunghi cu laturile de 530 x 430 m, dupã care, la un moment dat va fi suprapus de oras, construit de la început în piatrã, ajungând ca laturile de Nord si Sud sã atingã aproximativ 620 m iar cele de Est si Vest de 520 m. Cu aproximativ 34 ha între ziduri si alte 60-80 ha în afara acestora, Colonia Dacica Sarmizegetusa se înscrie între orasele de dimensiune medie la scara Imperiului. Pe aceastã suprafatã locuia o

populatie de aproximativ 15-20.000 locuitori. Zona din afara zidurilor era dominatã de constructia giganticã, de 88 x 69 m, a amfiteatrului, dedicat atât de îndrãgitelor spectacole cu lupte de gladiatori, dramã, mimã, sport, etc. Toate aceste spectacole se desfãsurau în harena (arena) astãzi acoperitã cu iarbã, la acea vreme acoperitã cu nisip sau rumegus pentru a absorbi sângele.

În fata amfiteatrului, spre rãsãrit, se întinde o area sacra (zonã sacrã), incomplet cercetatã, numai în urmã cu câtiva ani a fost descoperitã clãdirea unui templu nou, necunoscut încã, este vorba despre templul dedicat pentru douã divinitãti mai putin cunoscute, Domnus si Domna, de origine celticã.

Zidurile orasului erau construite din blocuri fasonate de gresie, care se ridicau pânã la aproximativ 4-5 m înãltime si erau prevãzute, probabil, cu creneluri în partea de sus. Pe fiecare dintre laturi era câte o intrare. Portile opuse erau legate între ele printr-un drum principal, cardo maximus (Nord-Sud) si decumanus maximus (Est-Vest), în felul acesta orasul era strãbãtut în cele patru directii de douã artere de bazã. În paralel cu cele douã se trasau alti cardines (drumuri secundare Nord-Sud) si alti decumani (drumuri secundare Est-Vest), între care se dezvoltau constructiile publice sau cele private.

Imediat la intrarea în oras se afla una dintre cele mai importante clãdiri, domus procuratoris, palatul procuratorului financiar al provinciei Dacia Apulensis. Acest magistrat era un personaj foarte important în ierarhia provincialã, practic al doilea dupã guvernator. Era un fel de ministru de finante, care se ocupa de strângerea taxelor si a impozitelor, doar cã avea o atributie mai importantã în plata armatei. Palatul a fost sãpat fragmentar, fiind scoase la ivealã douã complexe termale (bãi), un templu, birouri, etc.

Se ajunge apoi la forul coloniei Dacica Sarmizegetusa, centrul orasului. Era centrul întrucât aici se intersectau cele douã drumuri principale cardo maximus si decumanus maximus, cu punctul de intersectie locus gromae pãstrat si marcat de câteva blocuri de marmurã pe care se afla un altar ce marca acest punct important. Intrarea spre curte se fãcea printr-o poartã monumentalã, un tetrapilum, sustinutã de patru piloni (un arc de triumf dublu), pe frontonul cãruia trebuie sã se fi aflat inscriptia de fondare a forului.

Se trecea în curtea forului, placatã în întregime cu blocuri de marmurã. În centrul curtii si pe margini tronau bazele ce sustineau statui de bronz aurit (din care s-au pãstrat doar fragmente) sau marmurã a unor împãrati ce au jucat un rol în viata orasului sau a provinciei.

Din curtea forului se trecea într-o basilica, clãdirea ce domina prin înãltimea ei întreg ansamblul arhitectonic. Aceastã clãdire era flancatã în partea de Est si de Vest de câte un podium, de pe cele douã tribunalia cetãtenii îsi tineau discursurile sau cei doi primari, II virii, judecau. Tribunalul de rãsãrit avea la subsol o carcer, care nu era chiar închisoarea ci mai degrabã un arest preventiv.

Din acest spatiu se putea intra în curia, la Roma în aceastã încãpere senatorii discutau problemele importante ale Republicii sau Imperiului, în provincii decurionii, care se reuneau într-un fel de consiliu de astãzi al oraselor – ordo decurionum, discutau problemele importante ale orasului, prezidati de cei doi primari. Dedesubt se aflau douã camere cu boltã, aeraria, camerele de tezaur ale orasului. Încãperile care flancau curia nu au o destinatie bine precizatã, dar aici trebuie sã se fi aflat birourile magistratilor superiori ai orasului. Pe lângã cei doi primari ar mai fi de amintit edilii, ce se ocupau de problemele de urbanism si questorul, ce se ocupa de banii comunitãtii.

În zona forului se gãseau si taberna, magazine. Înainte ca forul sã fi îndeplinit functii politice, administrative, era locul unde cetãteanul roman se ducea sã schimbe produse. Astfel avem stiintã de forum boarium (piata de animale), forum piscatorium (piata de peste), forum oleatorium (piata pentru uleiuri), etc.

Cum s-a nãscut acest proiect? Cine l-a initiat?

Proiectul Ruta

Împãratilor Romani a luat nastere din dorinta tãrilor din Europa de est care detin pe teritoriul lor situri romane de a-si promova valorile culturale si patrimoniale comune. Initiativa proiectului apartine Autoritãtii Nationale pentru Turism din România în parteneriat cu institutiile de gen din Serbia, Croatia si Bulgaria.

Ce înseamnã pentru Sarmizegetusa Ulpia Traiana faptul cã face parte dintr-o rutã

culturalã certificatã de Consiliul Europei?

Apartenenta sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa la o Rutã Culturalã Europeanã reprezintã o recunoastere din punct de vedere istoric si patrimonial cât si un potential în crestere a numãrului de vizitatori.

Din punct de vedere al intentiei de accesare a fondurilor europene atât de necesare procesului de restaurare si conservare, apartenenta sitului arheologic la Ruta Împãratilor Romani, rutã cultural-europeanã certificatã de Consiliul Europei, atrage dupã sine un punctaj consistent.

În ce mãsurã s-au implicat autoritãtile nationale din domeniul turismului, dar firmele de profil în acest proiect?

Proiectul Ruta Împãratilor Romani a beneficiat de sustinerea autoritãtilor publice locale, nationale dar si a opiniei publice si mass-mediei. Promovarea proiectului a fost sustinutã de cãtre Autoritatea Nationalã pentru Turism, Consiliul Judetean Hunedoara cât si de Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane în calitate de beneficiar prin activitãti specifice (evenimente culturale, stiintifice desfãsurate în amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa).

Ce ar trebui fãcut pentru ca un astfel de proiect sã reuseascã sã punã Romania pe harta turismului cultural?

Proiectul Ruta Împãratilor Romani a reusit sã aseze România, judetul Hunedoara, Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva – situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa pe harta culturalã a Europei.

Implementarea acestui proiect asigurã judetului Hunedoara conditiile necesare dezvoltãrii turismului cultural.

Strategia de dezvoltare a judetului Hunedoara aseazã pe un loc principal dezvoltarea turismului cultural si crearea Rutelor Culturale Locale si Regionale.

Pentru a aduce situl roman la un nivel cât mai bun sunt necesare investitii majore. Ce proiecte deruleazã în acest moment Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva pentru reabilitarea acestui monument istoric? Ce alte proiecte aveti în plan si cine ar trebui sã vã întindã o mânã de ajutor?

Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva a finalizat studiul de fezabilitate privind Proiectul „Conservarea si Restaurarea Amfiteatrului si Forului din situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa, comuna Sarmizegetusa” obtinând avizul nr. 203 din 20.10.2014 a Ministerului Culturii. Cu sprijinul Consiliului Judetean Hunedoara acest proiect va fi depus la A.D.V. Timisoara în

vederea finantãrii din fonduri europene în exercitiul bugetar 2016-2020. Valoarea proiectului este de 4.500.000 euro. Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva a beneficiat de finantare din partea Consiliului Judetean Hunedoara în vederea realizãrii, în perioada 2016-2017, a Proiectului „Amenajare acces si poartã monumentalã” la situl Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Si acest proiect a primit avizul Ministerului Culturii si vizeazã realizarea unei constructii îngropate, cu un singur nivel la nivelul solului, pentru a nu afecta imaginea sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Cum ajunge un turist sã viziteze Sarmizegetusa Ulpia Traiana?

Pe drumul national 68 Hateg-Caransebes. Pe calea feratã se coboarã la Subcetate, de unde mai sunt de parcurs câtiva kilometri pânã la Hateg. Aeroporturi se gãsesc la Timisoara, Sibiu sau Cluj-Napoca, aflate la o distantã de aproximativ 180-200 kilometri.

Sunt firme de turism care s-au implicat în organizarea circuitelor care includ si monumentul din Hunedoara?

La nivelul judetului Hunedoara existã companii de turism care au încheiat protocoale de colaborare cu Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane, în vederea asigurãrii ghidajelor de specialitate, astfel încât pachetul turistic sã fie unul complet care sã cuprindã obiectivele culturale si istorice din apropierea sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Existã astfel de firme de la Timisoara, Cluj, Oradea, Sibiu sau Bucuresti, dar nu au un caracter regulat.

Cât costã un tur ghidat prin Sarmizegetusa Ulpia Traiana?

Pretul pentru intrare la muzeu si în zona monumentelor costã 10 lei pentru adulti si 2 lei pentru categoriile de reduceri. Taxa pentru ghidaj este de 50 lei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *