Jiul PetroSani. Jubileu. / În urmã cu 50 de ani (mai 1966), Jiul Petrosani câstigã decisiv si revine în Divizia „A”!

Jiul Petrosani îsi începe cel de-al patrulea campionat în „B” de la ultima retrogradare, în 1961. Nimic spectaculos în politica de trasferuri, doar cã în România… Nicolae Ceausescu venise la putere, în martie 1965. Apar si la Jiul fundasii Traian Ivãnescu, din echipa de aur a C.C.A. (Steaua) si Andrei Stocker de la Minerul Aninoasa, un jucãtor de peste 1,90 m, apoi mijlocasii Marcel Foca si Ioan „Zulã” Sandu si… cam atât!

Începutul de campionat este controversat, chiar cu o victorie în deplasare, 3-2 la A.S. Cugir, dar cu egaluri pe teren propriu, 1-1 cu Vagonul Arad si 0-0 cu Clujeana (viitoarea C.F.R. Cluj). Cu o victorie clarã, 2-0 la C.F.R. Arad si un egal, 1-1 la Minerul Baia Mare, Jiul încheie nesperat pe primul loc al seriei a II-a. În retur, dupã victoria cu 3-2 la C.S.M. Sibiu, se pune tot mai serios problema promovãrii. Urmeazã alte victorii la Minerul Lupeni, Ariesul Turda, C.S.M. Resita, egal la Gaz Metan Medias (scor 0-0, dar cu pierderea definitivã a lui Traian Ivãnescu, accidentat grav la picior).

Jiul joacã în penultima etapã acasã cu principala contracandidatã la promovare, Minerul Baia Mare. A fost un meci la discretia Jiului, cu peste 8.000 de suporteri din toatã Valea Jiului în tribunele vechiului stadion din centrul orasului, meci câstigat cu 2-0, ambele goluri fiind marcate de Gigi Casandra. A fost un campionat jucat cu sufletul la gurã, folosindu-se de cãtre antrenorul Eugen Mladin echipa standard: Ion Vasile (Gram) – Serban, T. Pop, Tr. Ivãnescu (Stocker), Cazan – M. Crãciun, Foca – Martinovici, Casandra (I. Sandu), Libardi, Peronescu (Achim).

A fost un efort general major, dus de conducerea Combinatului Minier, dar si a Consiliului Popular Petrosani, care s-au implicat serios în ideea de a readuce Jiul în primul esalon al tãrii. Fotbalul era marea pasiune a marei mese a minerilor din întreaga Vale a Jiului.

“Bay-ul” bãimãrenilor si victoria petrosenenilor!

Era în anul competitional 1965-1966. Jiul activa în Divizia „B” – seria II – sub emblema Jiul Petrila si avea ca antrenor pe renumitul Eugen Mladin. Conducerea sectiei de fotbal îsi stabilise ca obiectiv promovarea în Divizia „A”. Înaintea încheierii returului, Jiul Petrila mai avea 3 etape în care juca acasã cu Minerul Baia Mare, iar în deplasare cu Gaz Metan Medias, ultimul meci fiind cu Industria Sârmei – Câmpia Turzii. Era lider al seriei si avea un meci dificil cu rivala la promovare – clasatã pe locul II – Minerul Baia Mare. Oaspetii au solicitat o brigadã strãinã, pentru obiectivitate. În sãptãmâna partidei cu bãimãrenii, era mare fierbere. Se vânduserã peste 8.000 de bilete! Fãrã sã anunte pe nimeni, echipa bãimãreanã a venit în Vale joia si se cazase la cabana Rusu. La aceastã cabanã, în urma unor succese sau aniversãri, brigãzile de mineri petreceau „minereste”. Asa s-a întâmplat ca în sâmbãta premergãtoare meciului niste cetãteni turmentati au tãiat cauciucurile autobuzului. În jurul orei 3 dimineata, Federatia (prezentã la Petrosani) a fost înstiintatã de cele petrecute în Parâng. În aceste conditii, conducerea bãimãreanã a solicitat amânarea partidei.

La întrebarea oficialilor F.R.F., legatã de trimiterea telegramei pentru anuntarea locului de cazare, delegatul oaspetilor a declarat cã acesta fusese un secret. În ciuda atmosferei create în jurul acestei partide, presedintele F.R.F. a decis cã meciul se poate disputa.

Ideea unei atmosfere ostile (la meci vor asista peste 8.000 de spectatori!) a fãcut ca echipa din Baia Mare sã ia decizia hilarã de a-si parca autobuzul în curtea Militiei din Petrosani.

Bãimãrenii au rãmas în curtea Militiei cu circa o orã înaintea începerii jocului, la orele 16. Oficialii federatiei au dat un ultimatum, în cazul neprezentãrii acestia riscând sã piardã partida.

Lucrurile au revenit la normal. Sub conducerea brigãzii de arbitri din R. P. Bulgaria (Konstantin Dinov, Kaloian Kastov si Bacio Tako) Jiul a câstigat într-o manierã fãrã drept de apel cu 2-0. Înaintarea Jiului a atacat pe front larg cu schimburi rapide de pe o extremã pe alta, creându-si astfel brese prin centru, de unde au suflat pe poartã. Cu un plasament exceptional, Ivãnescu a fost de netrecut, la fel si Pop, si cei doi fundasi Nicoarã si Farcas, mobili, inepuizabili. Componenta echipei Jiul a fost: Ion Vasile – Nicoarã, Tr. Ivãnescu, T. Pop, T Farcas – Sandu, Stocker – Martinovici, Libardi, Casandra, Peronescu. Jiul a obtinut un rezultat de egaliate în deplasare, cu Medias, si a încheiat campionatul cu o victorie acasã (2-1) cu echipa Ind. Sârmei Câmpia Turzii, devenind ocupanta locului I a seriei a II-a si revenind în Divizia „A” dupã patru ani în „B”.

Genu TUTU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.