Terenurile de fotbal în pantã, parcurile în zone mlãstinoase ori cãminele culturale în satele cu unul sau doi locuitori, toate aceste investitii care frizeazã ridicolul pãlesc în comparatie cu un proiect realizat într-o comunã hunedoreanã. Oamenii au fibrã opticã pentru internet, chiar în fata portilor, însã trãiesc la lumina opaitului si a lumânãrii.

Mega proiectul ridicol a fost realizat în urmã cu circa cinci ani în comuna Bãtrâna din judetul Hunedoara, iar trei sate neelectrificate ar fi trebuit sã aibã Internet printr-o retea de ultimã generatie la vremearespectivã, de mare vitezã.

Este adevãrat cã investitia de zeci de mii de euro a fost realizatã de o firmã privatã, de defuncta Romtelecom care a considerat-o ”strategicã”, expertii companiei intuind o dezvoltare în viitor a comunei. Ceea ce nu s-a întâmplat!

De la momentul realizãrii proiectului si pânã în prezent, comuna mai are putin peste 100 de locuitori fatã de 141 si media de vârstã a populatiei este de 60 de ani, pentru cã si putinii tineri de atunci au pãrãsit vatra strãmoseascã.

S-a ales praful

Totul a început cu o solicitare a primãriei comunei de a se realiza o linie de transfer date, care ar fi urmat sã deserveascã institutia si putinele gospodãrii electrificate din centrul comunei. Compania a trecut la treabã si a ”plantat” zeci de stâlpi. Apoi a tras cablul de fibrã opticã prin cele trei sate fãrã energie electricã. Initial, proiectul ar fi trebuit sã tinã drumul si sã ajungã doar la primãrie, însã hazardul a fãcut ca el sã fie modificat si sã ajungã si prin sate unde mai trãiesc una sau douã familii care si dacã ar vrea sã se bucure de ”magia” internetului, nu ar putea. Primarul s-a gândit cã dupã ce se face reteaua, pe stâlpi se va ”agãta” mai usor si un cablu de electricitate dar n-a fost sã fie. ”Asa îi spuneti, internet? Oamenii din cãtunele care mai sunt au crezut cã o sã fie curent electric. Ne-am fi dorit drum, energie electricã înainte de toate. Internetul e bun si el, dar înainte de el ar fi trebuit fãcute altele”, spune Radu Herciu, primarul din Bãtrâna.

La cinci ani de la finalizarea investitiei, stâlpii au fost culcati la pãmânt de vreme sau furati pe alocuri, cablul de fibra opticã s-a împletit printre arborii seculari si oamenii se uitã cu jind la cablurile din fata portilor lor.

”Ai, Doamne! Stâlpii astia… or zis cã bagã internet si acum patru ani când i-or bãgat, muncitorii stãteau aici în fata portii si mâncau. Le-am zis: domne de ce nu bãgati alti stâlpi, nu brad, cã bradul într-un an-doi putrezeste si cade. Ei or zis: sã tânã pânã plecãm noi d’acia! No, asa o si fost! Dupã un an or cãzut toti la pãmânt. Dacã nu avem curent electric nu aveam ce face nici cu internetul”, povesteste singurul locuitor al satului Rãchitaua, Zamfir Moldovan.

Nici primãria n-a mai primit reteaua de transfer de date de mare vitezã, pentru cã pe fibra opticã n-a ”curs” niciodatã un singur bit.

Maximilian Gânju